Теневой контур

NOTA ANALITICĂ Privind recunoașterea funcției de Bașcan al Găgăuziei ca fiind vacantă 1. Baza factuală La 17 august 2026, Adunarea Populară a Găgăuziei a recunoscut funcția de Bașcan al Găgăuziei ca fiind vacantă. Pentru recunoașterea funcției ca vacantă au votat 11 deputați: 7 reprezentanți ai fracțiunii socialiștilor și 4 deputați independenți, inclusiv președintele APG, Valentin GAIDARJI. Înaintea votului, prim-vicepreședintele Comitetului Executiv și bașcanul interimar, Ilia UZUN, a propus excluderea chestiunii de pe ordinea de zi, declarând că aceasta nu corespunde legislației. De asemenea, juristul Comitetului Executiv a indicat asupra caracterului prematur al examinării chestiunii înainte de pronunțarea unei decizii de către Curtea Supremă de Justiție în cazul contestației depuse de fostul bașcan Evghenia GUȚUL. Propunerea de excludere a chestiunii de pe ordinea de zi a fost susținută doar de 7 deputați apropiați de I. UZUN. După ce chestiunea a rămas pe ordinea de zi, aceștia au părăsit ședința APG. Data noilor alegeri pentru funcția de Bașcan nu a fost stabilită și urmează să fie examinată în cadrul unei ședințe separate. 2. Context Decizia a fost adoptată pe fondul: - conflictului dintre Chișinău și Comrat privind termenele și regulile de desfășurare a alegerilor în Găgăuzia; - continuării contestării sentinței pronunțate în cazul Evgheniei GUȚUL la Curtea Supremă de Justiție. Chestiunea privind vacantarea funcției a mai fost examinată anterior de APG: ședința din 31 iulie nu a avut loc din cauza lipsei cvorumului. 3. Factorul-cheie Factorul-cheie al votului a fost susținerea deciziei de constatare a vacanței funcției de către fracțiunea PSRM și grupul deputaților formal independenți, care au reușit să depășească opoziția grupului coordonat de I. UZUN și apropiat de cercul lui Ilan ȘOR. 4. Semnificația politică Constatarea de către Adunarea Populară a Găgăuziei a faptului că funcția de Bașcan al Găgăuziei este vacantă deschide posibilitatea organizării unor alegeri noi. De facto, situația indică faptul că alianța conjuncturală formată anterior între PSRM și cercul lui I. ȘOR s-a dovedit, pe termen lung, nefuncțională. Perdant este cercul lui I. ȘOR și, personal, I. UZUN, care exercită concomitent funcția de bașcan interimar și de prim-vicepreședinte al Comitetului Executiv. Câștigători sunt Centrul și PSRM, care speră la diminuarea influenței cercului lui I. ȘOR în autonomie și la redistribuirea puterii în favoarea lor. Această decizie îi oferă Chișinăului posibilitatea unei resetări complete a puterii la Comrat: atât a componenței Comitetului Executiv, cât și a funcției de Bașcan. Următoarea chestiune procedurală va fi stabilirea datei noilor alegeri. Totodată, victoria Chișinăului este una parțială. Suplimentar, la 17 august, APG a susținut desfășurarea celui de-al Treilea Congres extraordinar al poporului Găgăuziei. Preliminar, obiectivul reuniunii va fi elaborarea unei poziții comune privind restrângerea drepturilor autonomiei de către Chișinău. 5. Concluzii Astfel: (1) Centrul a obținut posibilitatea unei resetări complete a puterii în Găgăuzia; (2) în același timp, rezultatele acestei resetări s-ar putea să nu fie atât de favorabile autorităților precum se așteaptă. Desfășurarea celui de-al Treilea Congres extraordinar al poporului Găgăuziei indică faptul că mobilizarea populației în jurul unei agende de rezistență față de Centru, nefavorabile Chișinăului, este în creștere.

АНАЛИТИЧЕСКАЯ СПРАВКА О признании должности Башкана Гагаузии вакантной 1. Фактическая основа 17 августа 2026 года Народное собрание Гагаузии признало должность Башкана Гагаузии вакантной. За признание должности вакантной проголосовали 11 депутатов: 7 представителей фракции социалистов и 4 независимых депутата, включая председателя НСГ Валентина Гайдаржи. Перед голосованием первый заместитель председателя Исполкома и и.о. башкана Илья УЗУН предложил исключить вопрос из повестки, заявив о его несоответствии законодательству. Также, юрист Исполкома указал на преждевременность рассмотрения вопроса до решения Высшей судебной палаты по жалобе бывшего башкана Евгении ГУЦУЛ. Предложение об исключении вопроса из повестки поддержали только 7 депутатов, близких к И. УЗУНУ. После того как вопрос остался в повестке, они покинули заседание НСГ. Дата новых выборов Башкана не определялась и будет рассмотрена на отдельном заседании. 2. Контекст Решение принято на фоне - конфликта Кишинева и Комрата вокруг сроков и правил проведения выборов в Гагаузии; - продолжающегося обжалования приговора Евгении ГУЦУЛ в Высшей судебной палате. Вопрос о вакантности должности уже рассматривался НСГ ранее: заседание 31 июля не состоялось из-за отсутствия кворума. 3. Ключевой фактор Ключевым фактором голосования стала поддержка решения о констатации со стороны фракции ПСРМ и группы формально независимых депутатов, которые сумели преодолеть сопротивление группы, координируемой И. УЗУНОМ, близкой к контуру Илана ШОРА. 4. Политическое значение Констатация Народным собранием Гагаузии факта вакантности должности Балкона Гагаузии открывает возможность проведения новых выборов. Фактически, ситуация выглядит так, что ранее сформированная ситуативная коалиция ПСРМ и контура И. ШОРА, вдолгую оказалась нефункциональной. Проигравшим становится контур И. ШОРА и лично И. УЗУН, одновременно исполняющий обязанности башкана и занимающий пост первого зампредседателя Исполкома. Выигравшими являются Центр и ПСРМ, надеющиеся на ослабление влияния контура И. ШОРА в автономии и перераспределение власти в свою пользу. Это решение дает Кишиневу возможность провести полную перезагрузку власти в Комрате: как состава Исполкома, так и должности башкана. Следующим процедурным вопросом станет определение даты новых выборов. Вместе с тем, победа Кишинева является частичной. Дополнительно, НСГ 17 августа поддержало проведение Третьего чрезвычайного съезда народа Гагаузии. Предварительно, целью собрания станет выработка общей позиции по ущемлению прав автономии Кишиневом. 5. Выводы: Таким образом, (1) центр получил возможность полной перезагрузки власти в Гагаузии; (2) при этом результаты этой перезагрузки могут быть не настолько выгодными власти, как ожидается. Проведение Третьего чрезвычайного съезда народа Гагаузии указывает на то, что мобилизация населения вокруг невыгодной Кишиневу повестки сопротивления центру развивается.

SEMNAL Cu privire la evaluarea atractivității investiționale a Republicii Moldova Este important să acordăm atenție știrii privind coborârea Republicii Moldova de pe locul 82 pe locul 101 în ediția din luna mai a Global Investment Risk and Resilience Index (GIRRI). O parte a presei din Republica Moldova prezintă acest rezultat drept o prăbușire cu 19 poziții a atractivității investiționale a țării. La prima vedere, acest rezultat pare să confirme faptul că primele acțiuni ale noului Guvern nu au condus la creșterea încrederii investitorilor. Însă o analiză atentă arată altceva. Versiunea din luna mai a GIRRI nu reprezintă un nou clasament complet, ci un test de stres. Parametrii structurali ai Republicii Moldova nu au fost reevaluați: autorii au păstrat evaluările anterioare privind instituțiile și economia, actualizând doar prima de risc de piață pentru riscul suveran, calculată la data de 1 aprilie 2026. De asemenea, scăderea este una relativă: poziția Republicii Moldova s-ar fi putut deteriora ca urmare a reevaluării mai favorabile a altor țări. În același timp, „marea triplă” a agențiilor de rating nu confirmă o deteriorare bruscă a climatului investițional din Republica Moldova: - S&P Global și Fitch nu și-au modificat ratingurile din 2025, iar - Moody’s, la începutul lunii aprilie 2026, a majorat ratingul suveran al Republicii Moldova de la B3 la B2. Cu toate acestea, rezultatul rămâne un semnal important. El arată că vulnerabilitatea structurală, proximitatea războiului și riscul suveran ridicat fac poziția Republicii Moldova extrem de sensibilă la schimbarea sentimentului piețelor. Acest factor trebuie, de asemenea, luat în considerare la evaluarea perspectivelor strategiei Guvernului Vasile TOFAN de majorare accelerată a investițiilor străine directe ca bază pentru un salt economic.

СИГНАЛ Об оценке инвестиционной привлекательности Молдовы Важно обратить внимание на новостной инфоповод о падении рейтинга Молдовы с 82-го на 101-е место в майском выпуске Global Investment Risk and Resilience Index. В части молдавской прессы это представлено как обрушение инвестиционной привлекательности страны на 19 позиций. На первый взгляд данный результат выглядит как подтверждение, что первые действия нового правительства не привели к росту доверия инвесторов. Однако совокупность располагаемых данных указывает на более сложную ситуацию. Майская версия GIRRI — не новый полноценный рейтинг, а стресс-тест. Структурные параметры Молдовы не пересматривались: составители сохранили прежние оценки институтов и экономики, обновив только рыночную премию за суверенный риск на 1 апреля 2026 года. Также, снижение является относительным: позиция Молдовы могла ухудшиться вследствие более благоприятной переоценки других стран. При этом, «большая тройка» рейтинговых агентств не подтверждает резкого снижения инвестиционного климата в Молдове: - S&P Global и Fitch не меняли рейтинг с 2025 года, а - Moody’s в начале апреля 2026 повысила суверенный рейтинг Молдовы с B3 до B2. Однако результат остаётся важным сигналом. Он показывает, что слабая структурная устойчивость, близость войны и повышенный суверенный риск делают позицию Молдовы чрезвычайно чувствительной к изменению настроений рынков. Этот фактор также следует учитывать при оценке перспектив стратегии правительства Василе ТОФАНА по резкому наращиванию прямых иностранных инвестиций как основе экономического рывка.

Dacă centrul va reuși să redistribuie rapid controlul în favoarea sa, acesta va avea posibilitatea de a utiliza GRT deja în timpul campaniei electorale din toamnă. În caz contrar, autoritățile centrale se vor confrunta cu dezavantajele deciziei, sub forma unui factor suplimentar de mobilizare în jurul agendei anti-Chișinău în autonomie. 5. Concluzii Reforma propusă redistribuie controlul asupra GRT în favoarea autorității centrale, reducând încă una dintre competențele semnificative ale Adunării Populare. Rezultatul politic de facto este slăbirea infrastructurii informaționale a actualelor elite regionale și includerea GRT în cadrul național de reglementare.

NOTĂ ANALITICĂ Privind redistribuirea controlului asupra companiei de televiziune și radio din Găgăuzia GRT 1. Baza factuală În Parlamentul Republicii Moldova a fost înregistrat un nou proiect de lege cu modificări la Codul serviciilor media audiovizuale, care schimbă procedura de constituire a conducerii companiei publice de televiziune și radio din Găgăuzia GRT. Proiectul atribuie Consiliului Audiovizualului al Republicii Moldova funcția de organizare a concursului pentru selectarea membrilor Consiliului de Supraveghere al GRT. Scopul oficial al proiectului este - extinderea asupra radiodifuzorului public regional a regulilor aplicate companiei Teleradio-Moldova și - reducerea dependenței GRT de majoritatea politică din Adunarea Populară a Găgăuziei. 2. Context GRT reprezintă una dintre principalele resurse politico-informaționale ale autonomiei, prin intermediul căreia autoritățile pot exercita influență asupra opiniei publice. În prezent, structura-cheie pentru controlul asupra GRT este Consiliul de Supraveghere al companiei, ale cărui atribuții includ: - numirea, în urma unui concurs, a directorului companiei; - aprobarea principalelor documente interne; controlul activității editoriale și financiare. Membrii Consiliului de Supraveghere al GRT sunt desemnați de Adunarea Populară a Găgăuziei. Modelul actual permite majorității regionale să formeze Consiliul de Supraveghere, iar prin intermediul acestuia să numească directorul și să influențeze politica editorială. Investigațiile jurnalistice au indicat legături ale unor membri ai organelor de conducere ale companiei cu persoane din anturajul lui Ilan ȘOR. Proiectul apare pe fondul unui conflict mai larg dintre Chișinău și Comrat. Autoritățile naționale revizuiesc deja procedura de organizare a alegerilor pentru Adunarea Populară, consolidând rolul organelor electorale centrale. În ambele cazuri este utilizată aceeași formulă: introducerea unor standarde naționale uniforme este însoțită de reducerea competențelor procedurale exclusive ale autonomiei. 3. Factorul-cheie Potrivit noului proiect, structura-cheie pentru controlul asupra GRT devine Consiliul Audiovizualului. Formal, acesta este un organ autonom, însă toți cei șapte membri ai săi sunt aprobați de Parlament, iar candidații sunt propuși de majoritatea parlamentară și opoziție, de președinte, de Guvern și de societatea civilă. Astfel, în fapt, Consiliul reprezintă o structură aflată sub controlul autorității aflate la guvernare. În anii 2024–2025, Consiliul Audiovizualului a sancționat în repetate rânduri GRT pentru încălcarea principiului echilibrului, difuzarea dezinformării și promovarea unor narațiuni politice pro-ruse. 4. Semnificația politică Modificările schimbă echilibrul real al influenței: - Adunarea Populară pierde monopolul asupra selecției cadrelor; - autoritatea națională de reglementare primește posibilitatea de a filtra candidații; - componența Consiliului de Supraveghere se modifică; - noul Consiliu numește directorul și ajustează politica editorială a GRT. Principalii beneficiari devin: - autoritatea centrală; - autoritatea națională de reglementare; - forțele moderate din Găgăuzia, care obțin un acces mai larg la gestionarea GRT. Pierderile le suportă actuala conducere a autonomiei, structurile asociate cu anturajul lui I. ȘOR, precum și orice viitoare majoritate a Adunării Populare, care nu va mai putea forma în mod independent conducerea companiei publice de televiziune și radio. Totodată, însuși faptul apariției proiectului permite forțelor politice din autonomie să obțină un narativ suplimentar pentru mobilizarea electoratului sub lozinci patriotice înaintea alegerilor din toamnă.

АНАЛИТИЧЕСКАЯ СПРАВКА О перераспределении контроля над телерадиокомпанией Гагаузии GRT 1. Фактическая основа В парламенте Молдовы зафиксирована регистрация нового законопроекта с поправками к Кодексу аудиовизуальных медиауслуг, изменяющего порядок формирования руководства общественной телерадиокомпании Гагаузии GRT. Проект передаёт Совету по телевидению и радио Молдовы функцию по организации конкурса по отбору членов Наблюдательного совета GRT. Официальная цель проекта — распространить на регионального общественного вещателя правила, применяемые к Teleradio-Moldova, и - снизить зависимость GRT от политического большинства в Народном собрании. 2. Контекст GRT является одним из основных политико-информационных ресурсов автономии, через который власть может оказывать влияние на общественное мнение. На текущий момент ключевой структурой по контролю GRT является Наблюдательный совет телерадиокомпании, к полномочиям которого относятся: - назначение через конкурс директора компании; - утверждение основных внутренних документов; - контроль редакционной и финансовой деятельности. Членов Наблюдательного совета GRT назначает Народное собрание Гагаузии. Действующая модель позволяет региональному большинству сформировать Наблюдательный совет, а через него — назначить директора и влиять на редакционную политику. Расследования СМИ указывали на связи отдельных членов руководящих органов компании с окружением Илана ШОРА. Проект появляется на фоне более широкого конфликта Кишинёва и Комрата. Национальные власти уже пересматривают порядок организации выборов в Народное собрание, усиливая роль центральных избирательных органов. В обоих случаях используется одинаковая формула: введение единых национальных стандартов сопровождается сокращением исключительных процедурных полномочий автономии. 3. Ключевой фактор По новому проекту ключевой структурой по контролю за GRT становится Совет по телевидению и радио. Формально он является автономным органом, но все семь его членов утверждаются парламентом, а кандидаты выдвигаются парламентским большинством и оппозицией, президентом, правительством и гражданским обществом. Таким образом, фактически, Совет является подконтрольной действующей власти структурой. В 2024–2025 годах Совет по телевидению неоднократно наказывал GRT за нарушение баланса, распространение дезинформации и продвижение пророссийских политических нарративов. 4. Политическое значение Поправки меняют реальный баланс влияния: - Народное собрание теряет монополию на кадровый отбор - национальный регулятор получает возможность фильтровать кандидатов - меняется состав Наблюдательного совета - новый совет назначает директора и корректирует редакционную политику GRT. Главными выгодоприобретателями становятся - центральная власть, - национальный регулятор, - умеренные силы в Гагаузии, получающие более широкий доступ к управлению GRT. Проигрывают действующее руководство автономии, связанные с контуром И. ШОРА, а также любое будущее большинство Народного собрания, которое уже не сможет самостоятельно формировать руководство телерадиокомпании. Вместе с тем, сам факт появления проекта позволяет политическим силам автономии получить дополнительный нарратив для мобилизации электората под патриотическими лозунгами перед осенними выборами. Если центр успеет быстро перераспределить контроль в свою пользу, он получит возможность использовать GRT уже в ходе осенней избирательной кампании. Если нет - столкнется с минусами решения в виде дополнительного фактора мобилизации анти-кишиневской повестки в автономии. 5. Выводы Предлагаемая реформа перераспределяет контроль над GRT в пользу центральной власти, сокращая еще одно из значимых полномочий Народного собрания. Фактический политический результат — ослабление информационной инфраструктуры нынешних региональных элит и включение GRT в национальный контур регулирования.

Un precedent pentru o asemenea repoziționare a lui K. SMITH a fost înregistrat în 2022, când a apărut necesitatea urgentă de a organiza o cooperare extinsă între structurile de forță ale SUA și Ucrainei și de a exercita controlul asupra resurselor transferate Kievului. În consecință, în cazul confirmării unei asemenea tranziții, aceasta ar trebui interpretată drept un indicator al creșterii nivelului de atenție acordat de Washington Republicii Moldova și dosarului transnistrean. O eventuală schimbare de poziție ar putea avea loc pe fondul actualei intensificări a procesului de pace privind Ucraina și al necesității de a integra dosarul transnistrean într-un eventual aranjament strategic mai larg între SUA și Rusia. Astfel, la începutul anului 2026, K. SMITH a vorbit despre „semnale pozitive” între cele două maluri ale Nistrului și a legat în mod direct dosarul transnistrean de prioritatea administrației Trump – identificarea unor conflicte în care SUA pot contribui la obținerea păcii. O relevanță suplimentară o are recenta confirmare a lui Mark BURKHALTER în funcția de nou ambasador al SUA în Republica Moldova, acesta fiind considerat o persoană apropiată cercului personal al lui D. TRUMP. 7. Concluzie K. W. SMITH este o figură de rang înalt a circuitului politico-diplomatic și de informații al SUA, cu o experiență vastă în coordonarea și desfășurarea operațiunilor pe spațiul postsovietic. Eventuala sa numire în conducerea Misiunii OSCE în Republica Moldova, pe fondul numirii unui nou ambasador al SUA provenit din cercul personal al lui D. TRUMP, ar putea, cu un grad ridicat de probabilitate: - să constituie un indicator al intenției Washingtonului de a obține o soluționare a conflictului transnistrean, ca parte a unui eventual aranjament strategic mai larg între Washington și Moscova. Totodată, la momentul actual: - eforturile de pace privind Ucraina nu s-au soldat cu un rezultat concret; - numirea lui K. SMITH nu a fost confirmată. Este probabil ca decizia finală să fie adoptată în funcție de evaluarea perspectivelor privind încheierea războiului ruso-ucrainean și încheierea unui acord strategic amplu între Washington și Moscova.

PROFIL PERSONAL Cu privire la Christopher Smith, posibilul nou șef al Misiunii OSCE în Republica Moldova 1. Biografie Nume și funcție: Christopher Welby SMITH, adjunct al asistentului Secretarului de Stat pentru Europa de Est în cadrul Biroului pentru Afaceri Europene și Eurasiatice al Departamentului de Stat al SUA; aria de responsabilitate – spațiul postsovietic. Profesie: diplomat de carieră. Specializare – spațiul postsovietic, interacțiunea cu structurile de forță, utilizarea canalelor de comunicare confidențiale. Studii: masterat la Colegiul Naval al SUA, specializarea securitate națională. Principalele misiuni: a activat la Washington în domeniul controlului armamentelor; a fost detașat în misiuni diplomatice în Georgia, Turcia, Cipru, Armenia și Ucraina, precum și în cadrul misiunii ISAF în Afganistan. Notă: profilul profesional indică o probabilitate ridicată de afiliere la circuitul instituțional asociat comunității de informații a SUA. 2. Ucraina În perioada 2014–2018, K. SMITH a coordonat, în cadrul Ambasadei SUA la Kiev, programele INL, supervizând: - crearea infrastructurii anticorupție – NABU și SAP; - de comun cu șeful rezidenței CIA de la Kiev, reformarea serviciilor speciale SBU și GUR. Pentru rezultatele obținute în cadrul acestei misiuni, a primit o distincție instituțională. După declanșarea războiului ruso-ucrainean și relansarea activității misiunii diplomatice a SUA la Kiev, a fost numit adjunct al ambasadorului – cea mai înaltă funcție din cadrul misiunii care nu necesită o procedură îndelungată de confirmare prin Președintele și Senatul SUA. În perioada exercitării mandatului său, în 2023–2024: - conducerea NABU și SAP a fost remaniată; - au fost puse bazele mecanismelor actuale de coordonare dintre structurile de forță ale SUA și Ucrainei. Ulterior, începând cu 2025, pe fondul presiunilor exercitate de Washington asupra Kievului în cadrul procesului de pace, - SAP și NABU au inițiat dosare penale împotriva unor persoane din cercul apropiat al lui V. ZELENSKI, - SBU a adoptat o poziție pasivă, - iar în locul lui Andrii ERMAK în funcția de șef al Oficiului Președintelui a fost numit șeful GUR, Kirilo BUDANOV. Acuzat de partea rusă de implicare în coordonarea operațiunii de sabotare a conductelor „Nord Stream”. 3. Belarus După revenirea la Washington, K. SMITH a devenit unul dintre arhitecții canalului operațional de comunicare cu Aleksandr LUKAȘENKO. În cadrul acestor contacte, a avut un rol-cheie în: - negocierile privind eliberarea de către Minsk a unui număr de persoane deținute; - organizarea schimbului multilateral din primăvara anului 2026, în cadrul căruia Rusia a eliberat doi cetățeni ai Republicii Moldova, asociați SIS, iar România l-a eliberat pe fostul adjunct al directorului SIS, Alexandru BALAN, acuzat de spionaj în favoarea Minskului. În cadrul pregătirii schimbului de la începutul anului 2026, K. SMITH a vizitat Chișinăul, unde a avut întrevederi cu Maia SANDU și alți oficiali de rang înalt din Republica Moldova, precum și Tiraspolul, unde s-a întâlnit cu Vadim KRASNOSELSKI. 4. Apartenență politic-instituțională K. SMITH se înscrie în rețeaua tradiționalului circuit politico-diplomatic și de informații al SUA, care include Departamentul de Stat, comunitatea de informații și organizații neguvernamentale-cheie, orientată spre prioritizarea relațiilor euroatlantice și descurajarea Rusiei. S-a aflat în orbita de influență a cercului lui Victoria NULAND, secretar adjunct al Departamentului de stat pe probleme politice, Karen DONFRIED, fostă directoare a German Marshall Fund, și a lui Derek HOGAN, responsabil anterior de spațiul postsovietic în cadrul Departamentului de Stat și îndepărtat din funcție după instalarea administrației Donald TRUMP. 5. Semnificație politică Eventuala numire a lui K. SMITH în funcția de șef al Misiunii OSCE în Republica Moldova ar putea semnifica trecerea: - de la coordonarea activităților pe întregul spațiu postsovietic; - spre concentrarea operațională asupra unui singur punct – Republica Moldova și regiunea transnistreană.

7. Заключение К. У. СМИТ является топ фигурой разведывательно-дипломатического контура США с богатым координационным и операционным опытом на постсоветском пространстве. Его возможное назначение в руководство миссии ОБСЕ в Молдове, на фоне прихода нового посла США из личного контура Д. ТРАМПА, с высокой долей вероятности - станет маркером намерения Вашингтона получить решение приднестровского конфликта, как части стратегической пакетной сделки между Вашингтоном и Москвой. Вместе с тем, на текущий момент - мирные усилия по Украине не увенчались успехом; - назначение К. СМИТА не подтверждено. Вероятно, окончательное решение будет принято по итогам оценки перспектив завершения российско-украинской войны и большого договора между Вашингтоном и Москвой.

ЛИЧНЫЙ ПРОФИЛЬ В отношении Кристофера Смита, возможного нового руководителя миссии ОБСЕ в Молдове 1. Биография Имя и должность: Кристофер Уэлби СМИТ, заместитель помощника госсекретаря по Восточной Европе в Бюро по делам Европы и Евразии Государственного департамента США, зона ответственности - постсоветское пространство. Профессия: кадровый дипломат. Специализация - постсоветское пространство, взаимодействие с силовыми структурами, работа через закрытые каналы. Образование: магистр - Военно-морской колледж США, направление - национальная безопасность. Краткий перечень миссий: работал в Вашингтоне по контролю над вооружениями, служил в дипмиссиях в Грузии, Турции, на Кипре, в Армении, Украине, а также, в составе миссии ISAF в Афганистане. Пометка: профиль указывает на высокую вероятность причастности к контуру разведсообщества США. 2. Украина В 2014–2018 годах К. СМИТ руководил в посольстве США программами INL, курируя - создание антикоррупционного контура — НАБУ и САП; - совместно с руководителем разведстанции ЦРУ в Киеве - реформирование спецслужб СБУ и ГУР. За успехи в миссии получил ведомственную награду. После начала российско-украинской войны был назначен заместителем посла - высшая должность дипмиссии, не требующая длительного согласования через Президента и Сенат. В период его пребывания в 2023-2024 гг. - было переназначено руководство НАБУ и САП, и - заложены действующие механизмы координации силовых структур США и Украины. Позже, с 2025 г., в период давления Вашингтона на Киев по мирному треку, - САП и НАБУ возбудили ряд уголовных дел на ближайшее окружение В. ЗЕЛЕНСКОГО, - СБУ заняла пассивную позицию, - а вместо Андрея ЕРМАКА главой Офиса президента был назначен считающийся близким контуру США руководитель ГУР Кирилл БУДАНОВ. Обвинялся российской стороной в причастности к координации операции по подрыву трубопроводов «Северных потоков». 3. Беларусь После возвращения в Вашингтон К. СМИТ стал архитектором рабочего канала коммуникации с Александром ЛУКАШЕНКО. В ходе контактов сыграл ключевую роль в - договоренностях по освобождению Минском ряда политзаключённых, - организации многостороннего обмена весной 2026, в ходе которого РФ освободила двух граждан Молдовы, связанных с SIS, а Румыния - обвиняемого в шпионаже на Минск бывшего замдиректора SIS, Александра БАЛАНА. В ходе организации обмена в начале 2026 года К. СМИТ посетил Кишинев, где встречался с Майей САНДУ и другими топ чиновниками Молдовы, а также, в Тирасполе с Вадимом КРАСНОСЕЛЬСКИМ. 4. Аппаратная принадлежность К. СМИТ относится к сети традиционного разведывательно - дипломатического контура США, включающих Госдеп, разведсообщество и ключевые НКО, настроенного на приоритет евроатлантических связей и сдерживание России. Входил в орбиту Виктории НУЛАНД, Карен ДОНГФРИД, бывшей директора Фонда Маршалла и Дерека ХОГАНА, ранее ответственного за постсоветское пространство в Госдепе, отстраненного после прихода администрации Дональда ТРАМПА. 5. Политическое значение Возможное назначение К. СМИТА на пост руководителя миссии ОБСЕ в Молдове будет означать переход - от координации работы по всему постсоветскому пространству - к операционной концентрации на одной точке - Республике Молдова и Приднестровье. Ранее такой шаг К. СМИТОМ был сделан в 2022 году, когда встала срочная необходимость организации масштабного взаимодействия между силовыми структурами США и Украины, и контроля над передаваемыми Киеву ресурсами. Следует ожидать, что такой переход станет маркером повышенного внимания Вашингтона к Молдове и приднестровскому вопросу. Переход может состояться на фоне текущей активизации мирного процесса по Украине и необходимости встроить приднестровский трек в пакетную стратегическую сделку США - Россия. Так, в начале 2026 г. К. СМИТ говорил о «позитивных сигналах» и связывал приднестровский трек с приоритетом Трампа — поиском конфликтов, где США способны добиться мира. Дополнительное значение имеет недавнее утверждение в качестве нового посла в Молдове Марка БУРКХАЛТЕРА, фигуры близкой к личному окружению Д. ТРАМПА.

Situația actuală le oferă primarilor o fereastră de oportunitate pentru negocieri și posibilitatea de a influența viitoarea arhitectură administrativă a Găgăuziei. Dialogul cu Chișinăul permite, în acest caz, autorităților locale să transforme acordul lor într-un obiect al negocierilor privind competențele, garanțiile și resursele.

NOTĂ ANALITICĂ Privind perspectivele amalgamării în Găgăuzia 1. Baza factuală La 11 august, secretarul general al Guvernului, Alexei BUZU, a comentat public situația privind suspendarea temporară a reformei administrative în Găgăuzia: „În Găgăuzia nu avem progrese. Deși au avut loc discuții și am văzut anumite idei și intenții, nu există decizii privind inițierea procesului. În Găgăuzia procedura este puțin diferită: după adoptarea deciziei privind inițierea amalgamării și a deciziei finale, documentele sunt transmise Adunării Populare. În restul țării, acestea sunt transmise Guvernului. Întrucât în prezent nu avem o Adunare Populară funcțională, procesul este într-o anumită măsură blocat.” În același context, A. BUZU a declarat că Chișinăul mizează pe desfășurarea unor „alegeri libere, competitive și fără ingerințe” și pe constituirea unei Adunări Populare a Găgăuziei „cu adevărat reprezentative”, după care vor putea fi identificate soluții privind comasarea primăriilor. Totodată, A. BUZU a recunoscut competențele speciale ale Găgăuziei în ceea ce privește organizarea administrativ-teritorială și a dat asigurări că autoritățile centrale nu intenționează să intervină în organizarea raioanelor Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești. 2. Context Situația evoluează în următoarele condiții: (1) Desfășurarea procesului de amalgamare în ansamblu are loc în condițiile presiunilor exercitate de autorități asupra administrațiilor publice locale; este concepută într-un mod care consolidează pozițiile PAS la nivel local. (2) În Găgăuzia se aplică o procedură specială: după adoptarea deciziilor de către consiliile locale, dosarele trebuie examinate de Adunarea Populară a Găgăuziei, care, în cazul aprobării, transmite Parlamentului proiectul de modificare a organizării administrativ-teritoriale. (3) Mandatul actualei Adunări Populare a Găgăuziei a expirat la 12 noiembrie 2025, iar alegerile pentru noua componență au devenit parte a conflictului dintre Chișinău și Comrat privind competențele autonomiei și raportul dintre legislația electorală națională și cea regională. (4) În prezent, în Găgăuzia nu există niciun proces de amalgamare inițiat oficial. 3. Elementul-cheie Evaluarea lui A. BUZU nu este impecabilă din punct de vedere juridic. Absența unei noi componențe a Adunării Populare a Găgăuziei nu împiedică primarii și consiliile locale să inițieze procesul de amalgamare, să organizeze consultări și să adopte propriile decizii. În fapt, cauza blocării amalgamării nu este doar statutul Adunării Populare, ci și poziția autorităților publice locale. 4. Semnificația politică Chișinăul preferă, în fapt, să nu forțeze reforma în autonomie înaintea alegerilor. În primul rând, autoritățile centrale mizează, probabil, pe faptul că raportul de forțe din noua Adunare Populară va fi mai favorabil identificării unui compromis privind reforma administrativă. În al doilea rând, exercitarea imediată a presiunilor asupra primarilor găgăuzi i-ar putea determina să se solidarizeze cu partea mai conflictuală a elitei regionale. În prezent, primarii rămân veriga cea mai pragmatică a sistemului politic al autonomiei. Pozițiile acestora depind: - nu doar de problemele identitare și de relația cu Chișinăul; - ci și de capacitatea de a soluționa problemele concrete ale populației: drumuri, aprovizionarea cu apă, locuri de muncă, bugete locale și accesul la investiții de stat și europene. Interesul autorităților centrale pentru loialitatea primarilor le oferă acestora o pârghie semnificativă în negocierile cu centrul privind reforma administrativă. Primarii pot negocia nu doar principiul amalgamării, ci și amplasarea centrelor administrative, menținerea punctelor locale de prestare a serviciilor, repartizarea patrimoniului, garanțiile privind personalul și volumul investițiilor. 5. Concluzii Declarația lui A. BUZU descrie: - nu o imposibilitate juridică absolută; - ci un impas politico-instituțional pe care Guvernul a decis să nu încerce să îl depășească prin forță înainte de alegerea unei noi Adunări Populare a Găgăuziei.

АНАЛИТИЧЕСКАЯ СПРАВКА О перспективах амальгамации в Гагаузии 1. Фактическая основа 11 августа генеральный секретарь правительства Алексей БУЗУ публично прокомментировал паузу в проведении административной реформы в Гагаузии: «В Гагаузии у нас нет прогресса. Несмотря на то что там проходили обсуждения и мы видели определённые идеи и намерения, решений о начале процесса нет. В Гагаузии процедура немного отличается: после принятия решения о начале объединения и окончательного решения документы передают в Народное собрание. В остальной части страны их направляют правительству. Поскольку сейчас у нас нет функционирующего Народного собрания, процесс в некоторой степени заблокирован». В этом же контексте А. БУЗУ заявил, что Кишинёв рассчитывает на проведение «свободных, конкурентных выборов без вмешательства» и формирование «действительно представительного» НСГ, после чего можно будет искать решения по укрупнению примэрий. Одновременно А. БУЗУ признал особые полномочия Гагаузии в вопросах административного устройства и заверил, что центр не намерен вмешиваться в устройство Комратского, Чадыр-Лунгского и Вулканештского районов. 2. Контекст Ситуация развивается в следующих условиях. (1) Проведение процесса амальгамации в целом - идет под давлением властей на местные органы власти, и - строится таким образом, который усиливает позиции PAS на местах. (2) В Гагаузии действует особая процедура: - после решений местных советов досье должно рассматриваться НСГ, которое в случае одобрения направляет в парламент проект изменения административно-территориального устройства. (3) Мандат нынешнего НСГ истёк 12 ноября 2025 г., а выборы нового состава оказались частью конфликта Кишинёва и Комрата вокруг полномочий автономии и соотношения национального и регионального избирательного законодательства. (4) На текущий момент в Гагаузии нет ни одного официально начатого процесса амальгамации. 3. Ключевой элемент Оценка А. БУЗУ не является юридически безупречной. Отсутствие нового состава НСГ не препятствует примарам и местным советам инициировать амальгамацию, проводить консультации и принимать собственные решения. Фактически, причиной блокирования амальгамации является не только статус НСГ, но и позиция самих местных властей. 4. Политическое значение Кишинёв фактически предпочитает не форсировать реформу в автономии до выборов. Во-первых, центр, вероятно, рассчитывает, что соотношение сил в новом НСГ будет более благоприятным для компромисса по административной реформе. Во-вторых, немедленное давление на гагаузских примаров могло бы объединить их с более конфликтной частью региональной элиты. На текущий момент именно примары остаются наиболее прагматичным звеном политической системы автономии. Их позиции зависят - не только от вопросов идентичности и отношений с Кишинёвом, но и - от способности решать конкретные проблемы населения: дорог, воды, рабочих мест, местных бюджетов и доступа к государственным и европейским инвестициям. Заинтересованность центра в лояльности примаров дает им существенный рычаг в переговорах с центром по административной реформе. Примары могут обсуждать не только сам принцип объединения, но и расположение административных центров, сохранение местных пунктов оказания услуг, распределение имущества, кадровые гарантии и объём инвестиций. 5. Выводы Заявление А. БУЗУ описывает - не абсолютную юридическую невозможность, а - политико-институциональный тупик, который правительство решило не преодолевать силовым способом до избрания нового НСГ. Текущая ситуация даёт примарам окно для переговоров и возможность повлиять на будущую административную архитектуру Гагаузии. Диалог с Кишинёвом в данном случае позволяет местным властям превратить своё согласие в предмет переговоров о полномочиях, гарантиях и ресурсах.

NOTĂ INFORMATIVĂ Privind noua prognoză a BNM privind inflația și riscurile pentru economia Republicii Moldova 1. Banca Națională a Moldovei (BNM), în raportul său actualizat, prognozează o accelerare în continuare a inflației până la sfârșitul anului 2026, cu atingerea nivelului maxim în trimestrul IV. 2. Inflația medie anuală este estimată la 7,2% în anul 2026 și la 6,2% în anul 2027. După atingerea nivelului maxim, BNM prognozează o diminuare treptată a presiunilor inflaționiste, până la nivelul de 3,5% la începutul anului 2028. 3. În trimestrul II al anului 2026, rata anuală a inflației s-a accelerat până la 6,68%, comparativ cu 5,24% în trimestrul precedent, depășind limita superioară a intervalului de variație admisibil în raport cu ținta de 5%. 4. Principalii factori care au determinat accelerarea inflației au fost creșterea prețurilor la carburanți și majorarea tarifelor la importul de combustibili. 5. Situația economică curentă a Republicii Moldova se caracterizează prin amplificarea concomitentă a presiunilor inflaționiste și menținerea unor ritmuri reduse de creștere economică. Concluzie: Prognoza BNM indică menținerea unui nivel ridicat al inflației până la sfârșitul anului 2026, urmată de o diminuare treptată. Totodată, revenirea inflației la nivelul țintei va depinde de evoluția cumulativă a factorilor interni și externi. Principalii factori care vor determina evoluția ulterioară a situației și care urmează a fi monitorizați sunt: - evoluția situației geopolitice în Orientul Mijlociu și în Ucraina, cu impact asupra dinamicii prețurilor la petrol, gaze naturale și alte surse de energie pe piețele europene și mondiale; - modificarea în continuare a tarifelor reglementate și efectele secundare generate de majorarea acestora; - condițiile meteorologice și situația producției agricole; deciziile BNM în domeniul politicii monetare și impactul acestora asupra creditării și cererii interne. Prognoza BNM permite formularea, cu un grad ridicat de probabilitate, a unei evaluări privind strategia generală a puterii pentru actualul ciclu politic 2027–2029. O notă analitică privind strategia puterii și scenariile de evoluție ale acesteia va fi prezentată cititorului în cel mai scurt timp.

СПРАВКА О новом прогнозе НБМ по инфляции и рисках для экономики Молдовы 1. Национальный банк Молдовы (НБМ) в обновленном отчете прогнозирует дальнейшее ускорение инфляции до конца 2026 года с достижением пикового значения в IV квартале. 2. Среднегодовая инфляция в 2026 году ожидается на уровне 7,2%, а в 2027 году — 6,2%. После прохождения пика НБМ прогнозирует постепенное снижение инфляционного давления до 3,5% в начале 2028 года. 3. Во II квартале 2026 года годовая инфляция ускорилась до 6,68% против 5,24% кварталом ранее, превысив верхнюю границу допустимого отклонения от целевого показателя в 5%. 4. Основными факторами ускорения инфляции стали рост цен на топливо и поднятие тарифов на импорт топлива. 5. Ситуация в экономике Молдовы характеризуется одновременным усилением инфляционного давления и замедленными темпами экономического роста. Заключение: Прогноз НБМ указывает на сохранение повышенной инфляции до конца 2026 года с последующим постепенным снижением, однако достижение целевого уровня будет зависеть от сочетания внутренних и внешних факторов. Основными факторами, которые будут определять дальнейшее развитие ситуации и которые следует отслеживать, являются: - развитие геополитической ситуации на ближнем Востоке и в Украине, определяющих динамику цен на нефть, природный газ и другие энергоносители на европейских и мировых рынках; - дальнейшее изменение регулируемых тарифов и вторичные эффекты их повышения; - погодные условия и состояние сельскохозяйственного производства; - решения НБМ в области денежно-кредитной политики и их влияние на кредитование и внутренний спрос. В целом, основным риском для экономики Молдовы во второй половине 2026 года остается формирование устойчивого сочетания высокой инфляции и низких темпов экономического роста. Прогноз НБМ позволяет сформировать оценку с высокой степенью вероятности общей стратегии власти на текущий политический сезон 2027-2029 гг. Аналитическая записка в отношении стратегии власти и сценариев ее развития будет представлена читателю в краткие сроки.

- reduce costurile administrative de intrare pe piață; - facilita atragerea unor proiecte investiționale de dimensiuni mari; - genera câteva proiecte capabile să transforme sau să consolideze anumite sectoare ale economiei. În același timp, mecanismul creează un circuit investițional privilegiat, în care accesul la terenuri, proceduri accelerate și eventuale acorduri cu Guvernul va depinde de recunoașterea proiectului drept „strategic”. Prin urmare, principala probă a eficienței noii legi nu va fi doar valoarea nominală a investițiilor atrase, ci: transparența procesului de selectare a investitorilor. În esență, noul regim poate deveni un instrument eficient de politică investițională, însă succesul său va depinde mai puțin de facilitățile prevăzute în lege și mai mult de calitatea implementării, transparența selecției și capacitatea statului de a transforma facilitățile acordate în investiții productive, locuri de muncă și valoare adăugată pentru economia națională.

NOTĂ ANALITICĂ Privind crearea unui regim special pentru investitorii mari 1. Baza factuală Guvernul a aprobat un nou proiect de lege privind investițiile, care introduce, pentru prima dată, o categorie distinctă de „proiecte strategice”. Acest statut va putea fi acordat investițiilor de la 10 milioane de euro în domenii precum cercetarea, IT, electronica, energia, transporturile, telecomunicațiile, industria constructoare de mașini, industria farmaceutică, sănătatea, prelucrarea materiilor prime și o serie de tehnologii verzi. Pentru aceste proiecte este instituit un sistem de sprijin pe trei niveluri. Toți investitorii strategici vor beneficia de un ghișeu unic în cadrul Agenției de Investițiiși de proceduri accelerate pentru obținerea autorizațiilor. Pentru investițiile de la 20 de milioane de euro, terenurile publice sau municipale vor putea fi acordate fără plată de arendă pentru o perioadă de până la 49 de ani, inclusiv cu scutirea de anumite taxe funciare și locale. Proiectele în valoare de la 40 de milioane de euro vor putea încheia acorduri individuale de investiții cu Guvernul. 2. Context Decizia este adoptată în contextul obiectivului Guvernului de a accelera atragerea investițiilor în economia Republicii Moldova. Deficitul de investiții străine este considerat una dintre principalele constrângeri pentru accelerarea creșterii economice a Republicii Moldova. Astfel, în 2024, volumul investițiilor străine directe atrase a constituit doar aproximativ 450 de milioane de dolari. În același timp, potrivit unei evaluări făcute anul trecut de Vasile TOFAN, pentru a asigura o creștere economică solidă, Republica Moldova are nevoie de investiții străine directe de aproximativ 1 miliard de dolari anual. 3. Particularitatea principală Noul mecanism creează pentru Guvern un instrument destinat accelerării proiectelor investiționale prioritare prin sistemul administrativ și birocratic. Prin urmare, obiectivul principal al noii reglementări nu este doar acordarea unor facilități fiscale sau administrative, ci reducerea timpului și a costurilor asociate intrării unui investitor strategic pe piața moldovenească. 4. Importanță și riscuri Proiectul creează un cadru legislativ competitiv pentru atragerea investițiilor în economia Republicii Moldova, datorită mai multor factori: - accesul privilegiat la piața europeană; - programul de sprijin al Uniunii Europene în valoare de 1,9 miliarde de euro; - perspectiva aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană; - costul încă relativ redus al forței de muncă. Totodată, noul regim, de unul singur, va fi insuficient pentru atingerea obiectivului de 1 miliard de dolari anual în investiții străine directe. Estimările realiste privind creșterea suplimentară a fluxului de ISD ca urmare a introducerii noului regim nu depășesc, cel mai probabil, 100–200 de milioane de euro anual. În schimb, calitatea acestor investiții poate fi ridicată, în special prin atragerea unor proiecte greenfield, care presupun crearea unor capacități economice noi și au un efect mai puternic asupra productivității, ocupării forței de muncă și transferului de tehnologii. Cea mai importantă zonă de incertitudine ține de acordurile individuale de investiții. Legea permite Guvernului să încheie astfel de acorduri, însă conținutul acestora, procedura de selectare a investitorilor, obligațiile reciproce ale părților și mecanismele de monitorizare urmează să fie stabilite ulterior printr-o hotărâre a Guvernului. Prin urmare, nivelul real de transparență și predictibilitate al sistemului va depinde nu atât de textul legii, cât de reglementările subsecvente și de modul în care vor fi selectați primii beneficiari. Acest aspect este esențial deoarece facilitățile acordate — în special accesul la terenuri publice, procedurile accelerate și posibilitatea unor acorduri individuale cu Guvernul — pot crea un avantaj competitiv semnificativ pentru anumite companii. 5. Concluzie Noul mecanism poate: - compensa una dintre deficiențele structurale ale Republicii Moldova — birocrația lentă și fragmentată;

АНАЛИТИЧЕСКАЯ СПРАВКА О создании специального режима для крупных инвесторов 1. Фактическая основа Правительство одобрило новый законопроект об инвестициях, впервые выделяющий отдельную категорию «стратегических проектов». Такой статус смогут получить вложения от €10 млн в исследования, IT, электронику, энергетику, транспорт, телекоммуникации, машиностроение, фармацевтику, здравоохранение, переработку сырья и ряд зелёных технологий. Для этих проектов вводится трёхуровневая система поддержки: Все стратегические инвесторы получают единое окно в Агентстве инвестиций и ускоренное прохождение разрешительных процедур. При вложениях от €20 млн государственные или муниципальные земли могут предоставляться без арендной платы на срок до 49 лет, включая освобождение от некоторых земельных и местных сборов. Проекты стоимостью от €40 млн смогут заключать индивидуальные инвестиционные соглашения с правительством. 2. Контекст Решение принимается на фоне задачи Правительства по ускоренному привлечению инвестиций в молдавскую экономику. Нехватка иностранных инвестиций считается ключевой проблемой для прорывного ускорения молдавской экономикой. Так, по итогам 2024 года было привлечено всего 450 млн. прямых иностранных инвестиций. В то время как по прошлогодней оценке самого Василе ТОФАНА, Молдова для уверенного экономического роста нуждается в объеме прямых иностранных инвестиций в 1 млрд. долларов в год. 3. Ключевая особенность Новый закон создаёт для правительства механизм быстрого проведения приоритетных инвестиций через бюрократическую систему. 4. Значение и риски Проект формирует конкурентоспособную законодательную рамку для привлечения инвестиций в молдавскую экономику в силу следующих факторов: - привилегированный выход на европейский рынок; - действующая программа ЕС помощи в 1,9 млрд евро; - перспектива вступления Молдовы в Евросоюз; - еще относительно дешевый труд. Вместе с тем, нового режима будет недостаточно для достижения целевого показателя в 1 млрд. долларов в год. Реалистичные оценки роста ПИИ в результате введения нового режима не превышают 100-200 миллионов евро в год, однако их качество может быть высоким - наиболее ценные т.н. greengield инвестиции. Наиболее существенная неопределённость касается инвестиционных соглашений. Закон разрешает правительству заключать их, но содержание, порядок отбора, взаимные обязательства и механизм контроля кабинет министров определит позднее собственным постановлением. Следовательно, реальная степень прозрачности системы будет зависеть не столько от закона, сколько от подзаконных правил и практики выбора первых получателей. 5. Вывод Новый механизм может - компенсировать один из ключевых недостатков Молдовы медленную и фрагментированную бюрократию - и привлечь несколько крупных проектов, способных изменить отдельные отрасли. Одновременно он формирует привилегированный инвестиционный контур, в котором доступ к земле, разрешениям и правительственным гарантиям будет зависеть от признания проекта стратегическим. Поэтому главной проверкой закона станет даже не число привлечённых миллионов, а прозрачность отбора инвесторов и соотношение предоставленных льгот с реальной выгодой для экономики.

NOTĂ ANALITICĂ Privind redirecționarea unei părți a exporturilor Ucrainei prin Republica Moldova 1. Baza factuală Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra unei reduceri cu 50% a tarifului pentru tranzitul feroviar al mărfurilor ucrainene până la sfârșitul anului 2026. În această perioadă, Kievul intenționează să exporte aproximativ 6 milioane de tone de mărfuri, dintre care circa 10% ar putea fi transportate în tranzit prin Republica Moldova. Pentru CFM, acest lucru ar putea însemna câteva milioane de euro venituri suplimentare. 2. Context Acordul a fost încheiat pe fondul extinderii războiului infrastructural și al intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare și navigației ucrainene din Marea Neagră. Peste 90% din cerealele ucrainene sunt exportate, de regulă, pe cale maritimă, astfel încât reducerea gradului de securitate a porturilor determină Kievul să își extindă rutele terestre. În acest sistem, Republica Moldova devine nu doar un teritoriu de tranzit, ci o verigă de rezervă a coridorului: Ucraina – căile ferate din Republica Moldova – porturile din România. 3. Factorul-cheie În acest caz, integrarea de tranzit a Republicii Moldova în fluxurile de transport moldo-românești are nu doar o importanță economică, ci și una strategică. Atacurile asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră reprezintă unul dintre cele mai importante elemente ale strategiei Moscovei ca răspuns la atacurile Kievului asupra infrastructurii energetice și comerciale a Federației Ruse. 4. Semnificația deciziei Pentru CFM, un flux garantat de mărfuri este mai important decât tariful nominal: chiar și în condițiile unei reduceri, tranzitul constant poate contribui la încărcarea infrastructurii și la susținerea redresării financiare a companiei. Pentru stat, aceasta înseamnă venituri, investiții în infrastructura feroviară și creșterea importanței strategice a țării. Totuși, apare și o limitare: în sezonul exporturilor agricole moldovenești, mărfurile ucrainene vor concura pentru vagoane, locomotive, capacitatea de trecere a frontierei și accesul la porturile românești. În lipsa unei planificări distincte, exportatorii naționali s-ar putea vedea în situația de a fi marginalizați de fluxul ucrainean, mai mare ca volum. De asemenea, tranzitul prin Republica Moldova reduce eficiența strategiei militare ruse în contextul atacurilor reciproce asupra infrastructurii civile. Având în vedere sensibilitatea Moscovei față de problema atacurilor ucrainene cu rază lungă de acțiune, acest lucru ar putea determina noi tentative de exercitare a presiunilor asupra Chișinăului. 5. Concluzie Acordul reprezintă nu doar un sprijin comercial pentru CFM. Sub influența războiului, Republica Moldova se integrează în sistemul de transport ucraineano-român în calitate de teritoriu de rezervă pentru exporturi. Acest fapt transformă poziția geografică a țării într-o resursă economică și politică, dar, în același timp, sporește riscurile asociate securității.