Trenduri politice

Eu am înțeles că apa vine și pleacă din țară, dar n-am înțeles cum pleacă din sol. 😁

După cum spuneam, în anumit zone din București n-avem, în acest moment, curent. Însă dacă deschidem televizorul, aflăm cum pe timpul zilei producem la nivel de țară mai multă energie electrică decât consumăm, așa că o stocăm la bulgari. Iar noi n-avem curent! Ziua. Știți cum zic useriștii noștri dragi, că în comunism aflai de la TV ce producție mare ai ca țară, iar în magazine n-aveai mâncare? Cine s-ar fi gândit că la peste 30 de ani de capitalism vom ajunge în punctul din care am plecat, cu diferența clară că după câțiva ani de lipsuri în comunism ne-am ales cu rezultate vizibile, în timp ce acum nu ne alegem cu nimic.

În București astăzi au început întreruperile de curent. Nu știu motivul, dar s-a luat curentul de 3 ori până acum. După ce nu am avut apă caldă în sectorul 3 de pe 21 iulie până pe 6 august, acum începem să nu mai avem nici electricitate. E foarte bine! Asta și-au dorit, asta au. În momentul în care te implici în războaie care nu-s ale tale, faci promisiuni care îți depășesc mult capacitățile, ai niște politicieni de-a dreptul incapabili, vânduți și serviabili, asta meriți. Eu, în schimb, nu merit. Și nici alții de pe aici. Nu noi am vrut această cale, ci ni s-a impus cu forța. Mă consolează doar faptul că, spre deosebire de mulți useriști, măcar eu n-am mașină electrică, nu merg cu trotineta electrică, nu mi-am pus boiler la baie ca să am apă caldă când statul nu-mi dădea, ci am așteptat și am făcut reclamații zilnic, în loc să aleg calea ușoară. Pentru ei va fi mai greu. Eu o să-mi fac o narghilea și o să citesc o carte. Pe useriști îi invit să meargă la corporație pe jos. 😁

Asta mai lipsea să mai citim, că în rest le-am citit pe toate! Acum Iranul e vinovat pentru oamenii care au murit în Gaza! Suntem, dragii mei, în lumi paralele. Occidentul colectiv în frunte cu SUA și-a creat o narațiune propagandistică în care a început să și creadă. Ceea ce cândva era doar o metodă pentru a păcăli fraierii, acum e politică de stat în toată “lumea civilizată” - așa cum se autointitulează.

Un moment în care, ca om, rămâi fără cuvinte. Un jurnalist german l-a întrebat pe Zelensky, în timpul conferinței de presă din Serbia, cum îl poate ajuta Europa să ucidă mai mulți ruși. Apoi a adăugat “soldați ruși”. Ce momente trăim! Un german îl întreabă, din nou, după 80 de ani, pe un ucrainean, ce să-i dea ca să ucidă ruși. Unul dintre principiile jurnalismului este imparțialitatea. Un jurnalist trebuie să fie obiectiv, imparțial. Nici nu mai spun că nu este treaba unui jurnalist să caute soluții pentru a ucide oameni, spun să fie măcar imparțial. Jurnalistul respectiv nici nu se scuză - ba chiar susține că n-a greșit cu nimic.

Acum 7-8 ani, într-o noapte de decembrie, stăteam la o cafenea din Cairo cu doi prieteni - un oficial guvernamental din Arabia Saudită și un afacerist egipteano-sirian apropiat de președintele egiptean - și discutam exact despre necesitatea unui parteneriat între Turcia, Arabia Saudită și Egipt. Nu luasem în calcul Pakistanul la acel moment. Citind știrile actuale, am văzut că planul pe care îl gândeam noi atunci, în timp ce mâncam gogoși egiptene cu zahăr pudră, a devenit realitate. În astfel de momente, sunt mândră de mine și de viziunea mea pe termen lung. Acordul a fost semnat de Arabia Saudită, Pakistan și Turcia, însă așa cum ne gândisem și noi atunci - și Egiptul fusese invitat. Dar s-a întâmplat ceva care a dus la retragerea invitației. Conform unei surse, celelalte trei state ar fi trimis o informație falsă Egiptului, pentru a-i testa loialitatea, iar Egiptul ar fi transmis-o Americii, lucru care a dus la excluderea sa din acord. În momentul de față, Egiptul nu este considerat un partener de încredere, însă pe viitor probabil se va alătura acestui acord, întrucât Egiptul este un actor foarte important în regiune, atât din punct de vedere militar, cât și geopolitic.

Citeam astăzi despre cum Taiwanul se inspiră de la Ucraina pentru a se pregăti de război cu China, adică practic de un război civil, Taiwanul fiind o parte a Chinei. Pe scurt, guvernul din Taipei dorește să cheltuiască 34 de miliarde de dolari pentru apărare, cu 16% mai mult decât anul trecut. Planul lor este să cumpere, printre altele - drone terestre, drone navale și arme laser. Opoziția din parlament se opune. America este implicată în mod direct în aceste planuri și ca dovadă avem declarația ministrului taiwanez al apărării: “cooperarea cu SUA este mult mai apropiată decât își poate imagina cineva”. Această cooperare nu mai constă doar în livrări de armament, ci Taiwanul deja primește sfaturi concrete de luptă de la SUA. În viață suntem adesea îndemnați să învățăm din experiențele și din greșelile altora, dar aparent când consultanții americani vin într-o țară, aceasta devine incapabilă să mai acționeze rațional. Aș propune efectuarea unui referendum în Taiwan cu întrebarea clară: în cazul unui război cu China, doriți să urmăm calea Ucrainei? Aș fi curioasă de rezultat.

Acordul de parteneriat strategic dintre Turcia, Arabia Saudită și Pakistan arată că America nu mai este suficientă. Pentru nimeni. Nu este un partener de încredere. Înfrângerea clară a Americii în Iran, într-un război început de ea însăși, a arătat țărilor din regiune că e nevoie de o schimbare de strategie. Cine nu vede acest eveniment astfel este invitat să-și pună problema invers: Rusia ar invada, să zicem, Armenia și ar lua bătaie, iar apoi Belarusul s-ar alia cu Ucraina promitându-și că se vor apăra una pe cealaltă. Ce ar zice presa occidentală? Că Rusia nu-i suficientă, că aliații nu se pot baza pe ea și că e nevoie de alte soluții. Exact în această situație este America. Acest acord nu-i un semn rău pentru regiune, întrucât nici Turcia și nici Pakistanul nu vor ataca Iranul în cazul unui alt atac asupra Arabiei Saudite făcut prin Houthi sau prin rezistența irakiană. Chiar dacă momentan suntem sceptici, eu cred că orice alianță militară între statele din regiune (fără participarea străinilor) este un pas înainte spre un Orient Mijlociu fără SUA.

După ce guvernul României a făcut apel la economisirea energiei electrice, miercuri seară s-a înregistrat unul dintre cele mai ridicate niveluri ale consumului de energie electrică. Și mi se pare de înțeles. De ce? 1. Acest prim-ministru n-are nicio legitimitate, românii nu-l cred orice ar zice. Efectiv, orice zice Bolojan este egal cu zero pentru cei mai mulți dintre noi. 2. Am fost umiliți în momentul în care ni s-a spus că reprezentații țării noastre s-au rugat de ucraineni să-i ajute. Măcar de dragul banilor pe care i-am dat Ucrainei în acești 4 ani, trebuiau ori să nu ne spună, ori să formuleze altfel - nu de parcă ne-am dus în genunchi la Kiev. 3. Promovarea acestei nevoi de a economisi energia electrică s-a făcut fix de aceiași influenceri și cântăreți care ne-au spus că-i bine să ne vaccinăm și să susținem cu bani Ucraina. Care-s șansele să-l mai crezi pe unul care s-a înșelat amarnic de 2 ori? Zero, dacă ai cap. Deci, da. Românul nu consumă energie în plus deoarece e rău intenționat. Românul face asta ca semn de protest. Că altă cale nu i-a mai rămas. Vocea lui nu-i auzită de nimeni, niciodată. Așa că, pe cheltuiala lui, mai aprinde un bec.

Așa arată discuțiile lui Trump cu Iranul 😁😁

Pentru a se înțelege mai bine postarea anterioară, fac unele precizări: Scopul este limitarea efectelor încercărilor propagandiștilor din presă sau din rândul “societății civile” de a se folosi de al doilea război mondial pentru a alimenta ura împotriva Rusiei. Și de fapt nici nu este aceasta principala problemă - că Rusia se descurcă, n-o apărăm noi. Noi avem treabă cu țara noastră. Adevarata problemă este posibilitatea unui conflict ideologic sau militar cu Rusia, care s-ar concretiza cu o catastrofă, cel puțin pentru statele din est (inclusiv România). Folosindu-se de al doilea război mondial, propagandiștii normalizează ideea de conflict. Și cum nu-i putem acuza de rusofobie, întrucât nu este relevantă pentru autorități, susținerea lor pentru războiul Germaniei naziste ar trebui totuși să ridice un semnal de alarmă. Deci măcar să se discute despre antisemitism, dacă tot e la modă - care se și pedepsește.

Suntem în acel punct al istoriei în care se recunoaște deschis că mulți dintre europeni ar fi vrut ca Germania nazistă să învingă URSS, China, America, etc și, explicit, să își continue nestingherită holocaustul până la exterminarea totală a evreilor, rromilor și altor grupuri etnice considerate impure. Mi-e silă și mi-e rușine mie că unii români au rămas la idealurile din 1942. Era un institut parcă, nu? Un institut care se ocupa de antisemitism. Poate le atrage cineva atenția asupra antisemitismului din societatea românească. El, aparent, nu vine de la oamenii care îndrăznesc să vorbească despre libertatea Palestinei, ci tocmai de la cei care sunt “politically correct”.

Ucraina e un stat suveran, dar e suverană pe doar o parte din teritoriul pe care a fost suverană acum 5 ani. În rest, eu n-am nicio problemă. Dacă acest detaliu nu-i deranjează pe ei, pe mine nici atât. E suverană - are instituții, are conducător (nevotat, dar are), are primării. E suverană. Eu chiar mă bucur că mi se răcește cola în frigider cu ajutorul Ucrainei. M-aș bucura totuși să nu-mi dea ajutorul la prețul pieței, după ce că există și este suverană datorită mie și taxelor mele. Dar în rest, e ok. Recunoștință veșnică Ucrainei că ajută niște amărâți incapabili de a se autoguverna. 😁

Probabil ați observat că nici n-am mai scris despre amenințările “imediate” ale lui Trump de a ataca Iranul împreună cu israelul în acest weekend. Și bine am făcut! Conform ultimei postări de pe social media, Trump anulează atacul asupra Iranului pe motiv că a fost rugat.. chiar de Iran! Vă dați seama ce amenințare mortală reprezintă Iranul, dacă doar cu o rugăminte scapă de un atac “devastator”. Pe scurt: noi urma să atacăm Iranul, dar în baza cererii Iranului, nu-l mai atacăm. Între timp, situația pare că se precipită în Irak, unde în orice moment stă să izbucnească un război civil între grupările de rezistență șiite și actualul prim-ministru, Ali al-Zaidi, care deja pare că începe să-și ia lumină de la Washington. În încercarea de a slăbi Iranul, americanii vor face tot posibilul pentru a-i slăbi legăturile cu Irakul, în ciuda voinței majorității populației irakiene. Semnele sunt deja clare - avem până și implicarea Ucrainei deja. În timp ce Italia, Spania și alte state NATO și-au luat catrafusele și au plecat din Irak, americanii și aliații lor ucraineni lucrează din zor pentru face legea acolo.

În cazul în care n-ați văzut momentul sau mai bine zis, în cazul în care n-ați văzut încă situația catastrofală în care a ajuns America, vă îndemn să urmăriți audierea lui Fauci - da, ăla din pandemie, de la care își luau ai noștri lumină când ne puneau să facem 14 doze de vaccin/om ca să justificăm de ce luăm 60 de milioane de doze de la UE. În fine, Fauci a fost audiat ieri și nu a răspuns la nicio întrebare, spunând de peste 100 de ori (fără glumă sau exagerare) că în baza celui de-al cincilea amendament refuză respectuos să răspundă. În pandemie era foarte vocal, dădea sfaturi! Acum refuză să răspundă, spunând că îi e frică de republicani - cum ar veni că ei sunt răi și malefici și-i întorc vorbele, în timp ce democrații ar fi fost niște floricele pe câmpii, binevoitori și curați ca lacrima. Mi-aș dori ca lumea în care trăim să fie dreaptă și să fie pedepsiți toți cei care au mințit și influențat masele în pandemie, care au insuflat frica în sufletele oamenilor și care au pus primele cărămizi în zidul deja imposibil de străpuns care s-a creat după 2019 între cele două părți ale societății. Pentru că orice ar fi, pandemia a jucat rolul principal în împărțirea societății în două. Apoi a urmat conflictul din Ucraina, dar acela doar a amplificat ura și a adâncit prăpastia deja creată. Pe lângă micile neînțelegeri care duc la alte împărțiri mai punctuale, societatea se împarte în două: 1. cei care se încăpățânează să creadă că e bine cum a fost până acum - lume unipolară, hegemonie americană, control birocratic european, ura constantă asupra inamicilor din trecut și în general ura asupra oricui vrea o schimbare 2. cei care se încăpățânează să creadă că se poate trăi și altfel - lume multipolară, suveranitate măcar parțială, construirea de relații bune și cu alte state în afară de UE, scepticism față de orice se impune “pentru binele lor”.

Mor! 🤣 Du-te, băi băiatule, de unde ai venit!

În Irak, autoritățile denunță interferențe ale Ucrainei, acuzând Ucraina de violarea suveranității Irakului. Conform mai multor politicieni, Ucraina atacă diferite locații din Irak, în propriul interes, pentru ca mai apoi aceste atacuri să fie atribuite grupărilor din rezistență. Este, desigur, cel mai ușor mod în care americanii își pot implementa planul de a dezarma grupările șiite și de a le integra în armata națională, lipsind astfel Iranul de câțiva susținători bine înarmați. Câțiva irakieni despre care se crede că ar lucra cu serviciile de securitate ucrainene au fost deja arestați. Se pare că Trump n-a fost chiar atât de mulțumit de întâlnirea pe care a avut-o cu prim-ministrul irakian, dacă are nevoie de “aliații” lui din Europa, ucrainenii, să-l ajute să destabilizeze situația (deja instabilă) din Irak. Ce-i drept, după Yemen, Irakul a rămas cel mai bine pe poziții alături de Iran în acest război. Și dacă ne amintim și de retragerea unui mare număr de soldați americani și europeni din Irak, înțelegem de ce Occidentul nostru colectiv are nevoie să apeleze din nou, ca de obicei, la operațiuni sub steag fals și la sabotaj.

Modul în care Ucraina începe să se implice activ în războiul din Orientul Mijlociu, ajungând până la a lovi o navă iraniană în Marea Caspică, este sau ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru toți susținătorii Ucrainei, în special copilașii “comuniști” care vorbesc din cărți și nu din viața reală. Este de-a dreptul irațional să susții o țară pe motiv că ar fi fost atacată “nejustificat și neprovocat”, iar apoi să susții aceeași țară când se implică într-un conflict care n-o privește, de partea agresorului. Dacă plecăm de la premisa că Iranul și Rusia sunt de aceeași parte și de aceea se implică Ucraina, ajungem să credem că Ucraina e capabilă să se lupte cu întregul sud global, însă iar nu mai ies calculele, Ucraina transformându-se din victimă într-o țară capabilă să poarte războaie pe alte continente. Deci, ce-i Ucraina astăzi? Îi plângem de milă sau o lăudăm pentru capacitățile de luptă? Iar dacă o lăudăm pentru capacitățile de luptă, mai trebuie să-i mai dăm bani? Mai mergem la gara de nord să-i așteptăm pe refugiați cu ceai?

Dacă o ținem tot așa, în doi sau trei ani această frază se va schimba în “trebuie negociat cu ucrainenii să nu ne mai bombardeze parlamentul, autostrăzile și depozitele cu alimente când îndrăznim să decidem ceva fără să-i consultăm”. Să rămână scris aici.

Moldova a făcut rost de un nou prim-ministru, după demisia lui Munteanu - doar noi am rămas cu Bolojan după luni de zile de la moțiunea de cenzură. Vedeți, de-aia cei de la democracy index au clasat Moldova deasupra României (Moldova fiind catalogată drept flawed democracy, iar noi fiind hybrid regime). Dar ce prim-ministru și-au găsit! Omul a zis că dacă ești moldovean și n-ai și cetățenie română nu ești de bună credință. Ca idee, la recensământul din 2024, 16,3% dintre moldoveni afirmau că dețin și cetățenia altui stat. Aici vorbim de orice stat - România, Rusia, Ucraina, etc. Deci sunt destul de puțini moldoveni de bună credință, în percepția lui - el fiind prim-ministrul lor totuși. Îi puteți observa în acest video și vocabularul de prim-ministru: “că calul”, “un tricou super”, “nesimțit”. Cât de penibil să fii ca într-o țară coruptă ca Moldova să vii să vorbești de un tricou de maxim 100 de lei. Și cât de spălați pe creier pot să fie cei care aplaudă aceste discursuri propagandistice ieftine?