Vlad Filat

Pentru că li s-a permis să se ajungă în această situație. Vă amintesc că a existat o perioadă în care agricultorii ajungeau să are asfaltul din fața Guvernului. Nu îndemn la asemenea acțiuni. Spun doar că drepturile și ceea ce li se cuvine oamenilor potrivit legii trebuie revendicate. Și nu mă refer aici doar la agricultori. Dacă cetățenii își îndeplinesc obligațiile față de stat, atunci și statul trebuie să și le îndeplinească pe ale sale. De cinci ani, PAS deține practic întreaga putere în Republica Moldova. Numai că prioritățile au fost altele și, în mare parte, au fost dictate de interese electorale. Vă amintesc că, începând cu 2023, am avut alegeri locale, prezidențiale și parlamentare. Iar înaintea fiecărui scrutin au apărut diverse proiecte: „Satul European I”, „Satul European II”, „Satul European Expres” și altele. Dacă analizăm rezultatele, constatăm că aceste proiecte au produs, în primul rând, beneficii electorale pentru partidul de guvernământ. Pentru că, în esență, ele nu și-au atins obiectivul de dezvoltare. Atunci când statul investește într-un sat sau într-o regiune, care trebuie să fie rezultatul? Dezvoltarea. Infrastructura trebuie să contribuie la dezvoltarea economică, oamenii trebuie să rămână acasă, să aibă unde munci, să-și întemeieze familii și să-și construiască viitorul acolo. În cazul PAS, însă, vedem contrariul: construiesc drumuri pe care, în curând, nu va mai avea cine să circule; repară școli pe care, peste un an, le închid; același lucru se întâmplă cu grădinițele. Pentru că, repet, prioritățile nu au fost stabilite corect. Dacă mă întrebați ce trebuia făcut, răspunsul meu este clar: trebuiau sprijiniți agricultorii. Pentru că fundamentul vieții economice din sate, cel care generează ulterior și celelalte forme de dezvoltare, este sectorul agricol. Or, noi am ajuns în situația în care se defrișează viile, se scot livezile, iar în locul lor se cultivă rapiță, grâu, porumb sau alte culturi care necesită foarte puțină forță de muncă. Ai nevoie de un tractor performant care să pregătească terenul și să semene, apoi vine combina, recolta este încărcată în camion și pleacă la export. Atât. În loc să dezvoltăm procesarea aici, în Republica Moldova, să creăm locuri de muncă și să păstrăm valoarea adăugată în economia națională, exportăm materia primă și, odată cu ea, exportăm o parte din potențialul economic al satelor noastre.

Trebuie spus foarte clar și foarte ferm: acesta este un eșec. Este rezultatul direct al modului în care au guvernat Republica Moldova, un eșec atât în plan economic, cât și social. Toate majorările despre care vorbesc astăzi au fost promise anterior. Să luăm exemplul profesorilor. Înaintea alegerilor de anul trecut li s-a spus foarte clar: anul acesta nu este posibil, dar de la 1 septembrie anul viitor vor urma majorări salariale substanțiale. Iată că 1 septembrie este peste doar câteva săptămâni, iar bani nu sunt. În mod normal, rezultatul unei guvernări eficiente ar fi trebuit să fie creșterea economică. Creșterea economică ar fi generat venituri suplimentare la buget, iar aceste venituri ar fi permis majorarea firească și sustenabilă a salariilor. Numai că acest lucru nu s-a întâmplat. În loc să genereze creștere economică și venituri suplimentare, ei majorează taxele pentru a aduna bani la buget și, ulterior, din acești bani, să majoreze salariile. Dar apare o întrebare foarte simplă: ce vor acoperi, în realitate, aceste salarii majorate? Pentru că vorbim despre puterea de cumpărare a oamenilor. Și spun cu toată convingerea: după aceste majorări salariale, pe fondul creșterii taxelor și, implicit, al scumpirii bunurilor și serviciilor, puterea de cumpărare va fi mai mică decât era înainte de majorarea salariilor. Aceasta este, în esență, maniera în care guvernează PAS.

ЗАЯВЛЕНИЕ ЛДПМ о возобновлении помощи семьям на подготовку детей к школе Либерал Демократическая Партия Молдовы призывает Правительство возобновить в 2026–2027 учебном году программу поддержки семей для подготовки детей к школе и предоставить такую же помощь в размере 1000 леев на каждого учащегося I–IX классов, как и в прошлом году. Сегодня необходимость этой меры выше, чем в 2025 году. Расходы семей выросли, подготовка ребенка к школе обходится дороже, а новая налоговая политика создаст нагрузку на семейные бюджеты. Отказ от поддержки, которую год назад само Правительство считало необходимой, сложно обосновать с социальной или экономической точки зрения. В 2026 году семьи встречают новый учебный год при ценах на 6,3% выше прошлогодних. Если в 2025 году подготовка ребенка к школе обходилась в 3000 леев, то помощь в размере 1000 леев сокращала расходы семьи до 2000. С учетом роста цен сегодня тот же набор обойдется примерно в 3189 леев. Без государственной помощи семье придется потратить почти на 1200 леев больше на каждого ребенка, то есть на 60% больше суммы, уплаченной в прошлом году. Отсутствие преемственности вызывает вопрос: почему в 2025 году, в год выборов, удалось найти почти 300 миллионов леев для поддержки семей с детьми, а в 2026-м, когда цены стали выше, аналогичная помощь даже не была объявлена? ЛДПМ напоминает, что механизм выплат примерно для 297 тысяч учащихся Правительство утвердило летом 2025 года, а выплаты начались 4 сентября. Избирательная кампания к выборам 28 сентября стартовала 29 августа. В году, когда выборы не проводятся, этот механизм исчез. Еще серьезнее то, что поддержка прекращается накануне принятия новой налоговой политики, благодаря которой государство намерено получить дополнительно около 5,1 млрд леев, из которых 4,3 млрд - за счет НДС и акцизов. Иными словами, это деньги, которые будут изъяты из семейных бюджетов через потребление. ЛДПМ обращает внимание: растущие расходы семей на воспитание и образование детей не сопровождаются соответствующим укреплением человеческого капитала. Результаты приема в вузы в этом году стали следствием провальной образовательной политики PAS. По важнейшим направлениям минимальные проходные баллы на бюджетные места опустились примерно до 6, а в отдельных случаях, ниже. Речь идет об инфраструктуре, дорогах и мостах, промышленных технологиях, водоснабжении и канализации, садоводстве, виноградарстве, химии, математике и других сферах, без которых современная экономика невозможна. Государство так и не смогло превратить образование в реальный приоритет. Если профессии инженера, химика, агронома или технолога не обеспечивают привлекательной перспективы в Республике Молдова, дети будут выбирать другую специальность или другую страну. Именно здесь проявляется противоречие между заявлениями Правительства и реальностью. PAS все больше сосредоточен на том, что можно быстро измерить и использовать в политических целях. Помощь на подготовку к школе появляется, когда это политически выгодно, и исчезает, когда избирательный календарь делает ее менее полезной. Между тем ключевая проблема, качество человеческого капитала и его способность обеспечивать экономическое развитие, остается нерешенной. Ребенок идет в школу не только в год выборов. Экономике нужны инженеры не только тогда, когда Правительство открывает объект. А страну невозможно строить посредством политики, которая меняется в зависимости от избирательного календаря. Если помощь в размере 1000 леев была обоснованной в 2025 году, то в 2026-м, когда расходы выросли, она обоснована как минимум в той же степени. Если Правительство считает, что такая помощь больше не нужна, оно обязано объяснить почему. ЛДПМ настаивает: общество вправе получить этот ответ. При отсутствии убедительного экономического и социального объяснения подозрение в том, что помощь 2025 года носила выраженный электоральный характер, становится вполне обоснованным. Настоящая социальная политика предполагает преемственность. Электоральные акции разовые и манипулятивные. А в случае Партии действия и солидарности — еще и незаконные.

DECLARAȚIA PLDM privind reluarea ajutorului pentru școlarizarea copiilor Partidul Liberal Democrat din Moldova solicită Guvernului să reia, pentru anul școlar 2026–2027, programul de sprijin financiar acordat familiilor pentru pregătirea copiilor de școală și să asigure cel puțin același ajutor de 1.000 de lei pentru fiecare elev din clasele I–IX, aplicat în anul precedent. Necesitatea acestei măsuri este astăzi chiar mai mare decât în 2025. Costurile suportate de familii au crescut, pregătirea unui copil pentru școală este mai scumpă, iar noua politică fiscală anunță o presiune suplimentară asupra bugetelor gospodăriilor. Renunțarea la un sprijin considerat necesar cu doar un an în urmă este dificil de justificat social sau economic. În 2026, familiile intră în noul an școlar cu prețuri cu 6,3% mai mari decât anul trecut. Dacă un coș de pregătire școlară costa 3.000 de lei în 2025, ajutorul de 1.000 de lei reducea efortul familiei la 2.000 de lei. Ajustat cu creșterea prețurilor, același coș ar costa astăzi aproximativ 3.189 de lei. Fără ajutor, familia suportă astfel cu aproape 1.200 de lei mai mult pentru fiecare copil, respectiv cu circa 60% peste suma achitată efectiv anul trecut. Lipsa continuității ridică o întrebare legitimă: de ce în 2025, într-un an electoral, au putut fi identificate aproape 300 de milioane de lei pentru familiile cu copii, iar în 2026, când prețurile sunt mai mari, un ajutor similar nu a mai fost anunțat? PLDM amintește că Guvernul a aprobat mecanismul alocațiilor pentru circa 297.000 de elevi în vara anului 2025, iar plata a început la 4 septembrie. Campania electorală pentru scrutinul din 28 septembrie începuse la 29 august. Într-un an fără miză electorală, mecanismul nu mai apare. Mai grav, sprijinul este retras înainte de adoptarea noii politici fiscale, prin care statul intenționează să obțină aproximativ 5,1 miliarde de lei venituri suplimentare, dintre care 4,3 miliarde din TVA și accize. Cu alte cuvinte, bani extrași prin consum din bugetele familiilor. PLDM atenționează că efortul financiar pentru creșterea și școlarizarea copiilor nu se regăsește într-o consolidare corespunzătoare a capitalului uman. Datele admiterii universitare din acest an sunt rezultatul politicii dezastruoase în educație a PAS. În domenii esențiale, mediile minime de admitere la locurile finanțate de stat au coborât în jurul notei 6, iar uneori chiar sub acest nivel. Vorbim despre infrastructură, drumuri și poduri, tehnologii industriale, alimentări cu apă și canalizare, horticultură, viticultură, chimie, matematică și alte domenii fără de care nu poate exista o economie modernă. Statul nu a reușit să transforme educația într-o prioritate reală. Dacă profesia de inginer, chimist, agronom sau tehnolog nu oferă o perspectivă atractivă în Republica Moldova, copiii vor alege alt domeniu sau altă țară. Apare astfel contradicția dintre discursul Guvernului și realitate. PAS pare preocupat tot mai mult de ceea ce poate fi măsurat imediat și valorificat politic. Sprijinul pentru școlarizare apare când este convenabil politic și dispare când calendarul electoral nu îl mai face la fel de util. Între timp, problema centrală – calitatea capitalului uman și capacitatea lui de a susține dezvoltarea economică – rămâne nerezolvată. Copilul nu începe școala numai în an electoral. Economia nu are nevoie de ingineri doar atunci când Guvernul inaugurează un proiect. Iar o țară nu poate fi construită prin politici care se schimbă după calendarul politic. Dacă sprijinul de 1.000 de lei era justificat în 2025, el este cel puțin la fel de justificat în 2026, când costurile sunt mai mari. Dacă Guvernul consideră că nu mai este necesar, are obligația să explice de ce. PLDM insistă că societatea are nevoie de acest răspuns. În lipsa unei explicații economice și sociale convingătoare, suspiciunea că ajutorul din 2025 a avut și un pronunțat caracter electoral devine legitimă. Politicile sociale au continuitate. Acțiunile electorale sunt singulare și manipulatorii. Iar în cazul Partidului Acțiune și Solidaritate sunt și ilegale.

Regina noastră…..

Republica Moldova pare să treacă, în ultimii ani, dintr-o criză în alta: energetică, economică, administrativă. Vreau să analizăm obiectiv, cît din această situație este consecința contextului regional și cât ține de modul în care este guvernată țara? Înainte de a răspunde, aș vrea să analizați critic ceea ce declar în emisiunile dumneavoastră și nu doar. Lucrurile despre care vorbesc sunt bazate pe date, probate, iar unele sunt confirmate ulterior prin ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. Trebuie să vorbim despre lucruri așa cum sunt, obiectiv, chiar dacă prezentarea este critică. Important este să fie bazată pe realitate. Republica Moldova este guvernată de acest regim, condus de Maia Sandu, de peste cinci ani. Este o perioadă suficientă pentru a evalua acțiunile și rezultatele. Este adevărat că anumite crize au avut origini externe. Însă crizele nu sunt pentru a fi discutate, pentru a fi gestionate. În urma gestionării lor, instituțiile statului trebuie să devină mai pregătite și să nu permită perpetuarea acestora. Dacă ne uităm la datele oficiale, vedem că, în comparație cu alte state supuse acelorași influențe externe, la noi lucrurile arată mult mai prost. Inclusiv comparativ cu Ucraina, țară aflată în război, care, pe anumiți parametri, reușește să producă pentru consumul intern și pentru Republica Moldova. Grav este că, în perioada guvernării PAS, o parte din ceea ce importăm astăzi din Ucraina a dispărut ca capacitate de producție în Republica Moldova. În mare parte, crizele prin care trecem au la bază lipsa capacității de gestionare a proceselor. Crizele se perpetuează și se transformă din una în alta, cu un impact tot mai grav. Să luăm criza energetică și segmentul gazelor naturale. Ea durează practic de când au venit ei la guvernare. Această criză ne-a aruncat în cele mai mari tarife din Europa pentru consumatorii din Republica Moldova, care au sărăcit populația și au afectat enorm economia. Ni s-a spus că lecțiile au fost învățate. Însă, în 2024, deciziile luate, în loc să ducă la procurarea gazului ieftin, au dus la achiziționarea lui spre sfârșitul anului, în noiembrie-decembrie, generând o supraplată de aproximativ 124 de milioane de dolari. O criză gestionată neprofesionist, în urma căreia nu sunt fortificate cadrul normativ și instituțiile, se perpetuează. Nici în 2024 nu a fost învățată lecția, iar în 2026, în loc să cumpărăm gaze primăvara, când erau ieftine, ajungem să le procurăm când prețurile sunt deja în ascensiune, la peste 700 de dolari pentru o mie de metri cubi pe piața europeană. Iar când se întreabă de ce nu a fost cumpărat gazul ieftin, ni se răspunde că, dacă s-ar fi știut ce se va întâmpla, ar fi fost jocuri de noroc. Pentru a face prognoze și a lua decizii în interesul Republicii Moldova avem Guvern, Ministerul Energiei și Serviciul de Informații și Securitate, care trebuie să informeze. Nu să se ocupe de numirea directorului la Teleradio-Moldova. Dar dacă acel candidat este unul dubios, îl lăsăm să ajungă în fruntea Teleradio-Moldova? Dacă legea ar prevedea că SIS este abilitat să verifice candidații și să oprească un concurs pentru numirea în funcție, nu aș invoca acest caz. Acolo au observat problema, dar tendințele de pe piața gazelor nu le-au observat. Avem ANRE, avem Energocom, cu salarii nesimțite. Nu era vorba despre ghicit în boabe, ci despre activitate profesionistă, astfel încât să avem cantitatea necesară de gaze, la un preț adecvat, și să nu punem din nou oamenii în situația de a suporta o majorare a tarifului cu 45%, cu potențial de creștere până la sfârșitul anului. Acest exemplu demonstrează că o criză care nu este rezolvată la timp și eficient se perpetuează și devine din ce în ce mai gravă.

https://youtu.be/KV4y4zXnuvU?si=M8YFfvQj8bxVdo3_

Ați fost consiliat prost la un moment dat, domnule Filat? Ați avut astfel de capcane nedorite în perioada în care ați fost premier? Eu am fost consiliat bine, dar am fost consiliat și prost. Însă deciziile mi-au aparținut și eu mi le asum. Nu am pus niciodată în cârca consilierilor deciziile pe care, într-un final, le-am luat eu. Eu tot am avut anumite comunicări la telefon, care au avut grijă să ajungă în spațiul public, cu toate că eu nimic rău n-am spus, vă aduc aminte. Am vorbit cu cei de la Fisc să lase anumiți agenți economici. A fost calificat drept abuz sau ceva de genul acesta. Încă o dată, pentru investitori există o agenție. Ei trebuie să vorbească cu acești investitori. Prim-ministrul poate să aibă, în anumite formate, întâlniri cu investitorii și, sigur, să le garanteze condiții pentru investiții. Acum, revenind la situația Republicii Moldova. Vedeți, este forma și este conținutul. Noi am declarat stare de alertă. Formal, s-a luat atitudine, dar în acțiuni nu s-a întâmplat nimic. Nu a avut impact asupra prețurilor. Și urmează să vedem dacă va avea impact asupra suficienței produselor petroliere la stațiile PECO. Din câte vedem, deja există insuficiență. La foarte multe stații PECO nu sunt aceste produse petroliere, dincolo de faptul că sunt scumpe. Exact așa este și cu investitorii. Noi, când chemam investitorii să vină în Republica Moldova, aveam componentele necesare pentru a-i atrage. Aveam resurse energetice ieftine. Dacă ne uităm comparativ, eram la 0,7 în raport cu piața europeană, deci cu circa 30% mai ieftin. Aveam forță de muncă suficientă și relativ calificată și aveam piețe de desfacere atât în Est, cât și în Vest, având comerț liber în toate direcțiile. Iar sub aspectul legislației fiscale eram foarte maleabili. Acum, practic, nu mai avem niciun element de acest gen. Resursele energetice sunt foarte scumpe, deja suntem mai scumpi decât întreaga regiune. Oameni care să muncească nu avem, singuri aducem sau vin din Nepal, Bangladesh și din alte țări. Iar piața din Est nu mai există. Din motive obiective și subiective, inclusiv create în mare parte de ei. Cireașa moldovenească a ajuns în Federația Rusă prin România. Piersicul moldovenesc acum, iarăși, face ocol prin alte țări ca să ajungă acolo. Asta așa, ca fapt divers. Deci, noi trebuie să-i invităm pe investitori, dar trebuie și să asigurăm condițiile necesare pentru ca acele investiții să ajungă în Republica Moldova, să fie implementate și să genereze plus valoare.

Deci, statul deține încă numeroase întreprinderi și active, din câte am înțeles, vreo 517, dacă nu greșesc cifra. Vreau să vă întreb, în calitatea dumneavoastră de fost premier, dar și de politician: unde vedeți granița dintre un stat care administrează eficient proprietatea publică și unul care ar trebui să lase mai mult loc inițiativei private? De ce vă întreb? Pentru că ne-a atras atenția o declarație a actualului prim-ministru, domnul Vasile Tofan, care susține că, peste tot în lume, majoritatea companiilor sunt administrate de sectorul privat și că aceasta este o practică normală. Deși nu se discută acum despre o privatizare masivă a întreprinderilor, Guvernul analizează o soluție pentru vânzarea activelor neutilizate ale statului. Ce părere aveți despre acest subiect? Unde vedeți granița dintre un stat care își poate administra eficient proprietatea și unul care ar trebui să lase mai mult loc inițiativei private? În esență, statul nu poate să se ocupe de gestionarea întreprinderilor. Totodată, există anumite întreprinderi strategice care trebuie și este firesc să rămână în proprietatea statului. Eu am această părere: cu cât mai repede activele neutilizate sau companiile prost gestionate vor fi privatizate, adică trecute din proprietatea statului în proprietate privată, cu atât mai mult acest lucru va contribui la fortificarea economiei. Aici, însă, atât prim-ministrul, cât și Guvernul trebuie să-și asume faptul că nu a existat și nu va exista niciodată un asentiment general din partea oamenilor atunci când are loc un asemenea proces. Tot timpul vor exista voci care vor spune că s-a vândut ieftin, că s-a vândut cui nu trebuie, unor părți interesate sau apropiate politic. Și asta nu doar în Republica Moldova, dar oriunde. De aceea, trebuie să asigure transparența, să atragă investitori importanți și să nu urmărească doar veniturile imediate la buget, ci reanimarea acestor întreprinderi, crearea locurilor de muncă și a unei noi activități economice, astfel încât ele să aducă plusvaloare economiei. Aici, în principiu, suntem pe același punct de vedere. Doar că trebuie să aibă în vedere experiențele din trecut. Să nu fie privatizări dedicate. Dacă îmi permiteți, o să-i dau un sfat domnului prim-ministru, ca să nu treacă prin ce am trecut eu sau alții. Probabil cei care, din punct de vedere al imaginii, i-au sugerat ideea cu telefonatul agenților economici ar trebui să aibă în vedere că există legislație și că trebuie să aibă grijă să nu cadă sub incidența ei, iar la o anumită etapă să fie nevoit să dea explicații. Sunt instituții ale statului care se ocupă de comunicarea cu agenții economici. Pentru că, în orice moment, va apărea întrebarea: de ce cu un agent economic și nu cu altul? De ce cu un investitor și nu cu altul? De ce dintr-un domeniu și nu din altul? Iar de aici se poate ajunge la favoritism și nu doar. Asta așa, ca să nu se spună că eu sunt numai critic.

Ipocrizia marca PAS nu mai poate fi ascunsă în spatele discursurilor despre integritate. Pentru amendamente băgate pe sub masă Olesea Stamate a fost arătată cu degetul și dată afară din partid dorind să demonstreze cât de „principiali” sunt, iar cazul ei a fost prezentat drept dovada că PAS nu tolerează intervențiile legislative făcute în interesul unor persoane sau grupuri de interese. Astăzi, când într-o situație cel puțin la fel de controversată după multe altele din nou apare numele lui Radu Marian, principiile dispar. În cazul FLYONE, Radu Marian vine cu un amendament care intervine asupra mecanismului de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului și care poate produce efecte într-o situație concretă deja existentă. De aici și întrebarea firească: de ce pentru unii asemenea practici înseamnă excludere din partid, iar pentru alții devin activitate parlamentară obișnuită? Nu poți construi un stat de drept în care integritatea nu se aplică verișoarelor. Nu poți condamna ieri o metodă și să o accepți astăzi doar pentru că amendamentul poartă semnătura unui deputat apropiat conducerii partidului. Cazul acesta nu mai este doar despre Radu Marian. Este despre PAS și despre dublele standarde aplicate de ei. Nu poți avea integritate pentru unii și indulgență pentru alții. Ori ai principii, ori ai oameni pe care îi pedepsești și oameni pe care îi protejezi. Oameni buni și oameni răi.

Пресс-релиз ЛДПМ обратилась в ЦИК в связи с использованием PAS государственных ресурсов Либерал Демократическая Партия Молдовы (ЛДПМ) обратилась в Центральную избирательную комиссию (ЦИК) с требованием проверить обстоятельства организации и информационного освещения мероприятия, состоявшегося 10 августа 2026 года в здании Правительства Республики Молдова с участием премьер-министра Василе Тофана и участников правительственной программы «DOR — Diaspora Origini Reveniri». ЛДПМ считает, что имеются обоснованные подозрения относительно использования финансовых, материальных, логистических и имиджевых ресурсов государства таким образом, который мог обеспечить прямое или косвенное политическое преимущество Партии действия и солидарности (PAS). Обращение касается, в частности, того, каким образом программа, финансируемая из государственного бюджета, посредством визуальных элементов и институционального освещения мероприятия была фактически ассоциирована с правящей партией. В ходе мероприятия участники программы, в том числе несовершеннолетние, были организованно одеты в футболки жёлтого цвета — цвета, очевидным образом ассоциирующегося с визуальной идентичностью PAS. Впоследствии фотографии и видеоматериалы, сделанные во время встречи с премьер-министром, распространялись и продвигались посредством институциональных ресурсов и не только. В связи с этим ЛДПМ просит ЦИК установить, использовались ли товары, услуги и финансовые средства, выделенные из государственного бюджета, исключительно для достижения целей программы «DOR» либо же они прямо или косвенно послужили продвижению имиджа правящей партии. ЛДПМ считает недопустимым стирание границы между государством и партией. Государственные ресурсы принадлежат гражданам Республики Молдова и не могут превращаться в инструмент политического продвижения независимо от того, какая партия находится у власти. Особого внимания заслуживает тот факт, что в данную акцию были вовлечены несовершеннолетние. Использование образов детей в контексте, способном приобрести характер политического продвижения, по мнению ЛДПМ, требует дополнительной оценки как с точки зрения избирательного законодательства и норм, регулирующих финансирование политических партий, так и с позиции принципов защиты прав и интересов несовершеннолетних. ЛДПМ обратилась к Центральной избирательной комиссии с требованием реализовать предусмотренные законом полномочия по надзору и контролю, проверить происхождение использованных ресурсов, порядок организации мероприятия, характер публичной коммуникации, а также установить наличие возможной имиджевой выгоды для PAS. Либерал Демократическая Партия Молдовы будет настаивать на соблюдении фундаментального принципа демократического государства: государственные институты, правительственные программы и средства налогоплательщиков не должны смешиваться с электоральными или имиджевыми ресурсами партии, находящейся у власти. ЛДПМ ожидает объективного и прозрачного рассмотрения обращения Центральной избирательной комиссией, а также информирования общественности о результатах проведённой проверки. Решение ЦИК будет обнародовано дополнительно.

Comunicat de presa PLDM a sesizat CEC privind utilizarea resurselor publice de către PAS   Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a sesizat Comisia Electorală Centrală (CEC) și solicită verificarea circumstanțelor organizării și mediatizării evenimentului desfășurat la 10 august 2026, la sediul Guvernului Republicii Moldova, cu participarea prim-ministrului Vasile Tofan și a participanților la Programul guvernamental „DOR – Diaspora Origini Reveniri”. PLDM consideră că există suspiciuni rezonabile privind utilizarea resurselor financiare, materiale, logistice și de imagine ale statului într-o manieră susceptibilă să genereze un avantaj politic direct sau indirect pentru Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Sesizarea vizează, în special, modul în care un program finanțat din bugetul de stat a fost asociat, prin elemente de imagine și prin mediatizarea instituțională a evenimentului, cu partidul de guvernare. În cadrul evenimentului, participanții la program, inclusiv minori, au fost echipați în mod organizat în tricouri de culoare galbenă, culoare asociată în mod evident cu identitatea vizuală a PAS. Ulterior, imaginile realizate în timpul întâlnirii cu prim-ministrul au fost distribuite și promovate prin intermediul resurselor instituționale și nu doar. În aceste circumstanțe, PLDM solicită CEC să stabilească dacă bunurile, serviciile și resursele financiare provenite din bugetul public au fost utilizate exclusiv pentru realizarea obiectivelor Programului „DOR” sau dacă acestea au servit, direct ori indirect, promovării imaginii partidului de guvernare. PLDM consideră inadmisibilă estomparea delimitării dintre stat și partid. Resursele publice aparțin cetățenilor Republicii Moldova și nu pot fi transformate în instrumente de promovare politică, indiferent de partidul aflat la guvernare. O atenție aparte trebuie acordată faptului că în această acțiune au fost implicați minori. Utilizarea imaginii copiilor într-un context care poate dobândi conotații de promovare politică impune, în opinia PLDM, o evaluare suplimentară atât din perspectiva legislației electorale și a finanțării partidelor politice, cât și a principiilor privind protecția minorilor. PLDM a solicitat Comisiei Electorale Centrale să-și exercite atribuțiile legale de supraveghere și control și să verifice proveniența resurselor utilizate, modalitatea de organizare a evenimentului, caracterul comunicării publice și existența unui eventual beneficiu de imagine pentru PAS. Partidul Liberal Democrat din Moldova va insista asupra respectării unui principiu fundamental într-un stat democratic: instituțiile statului, programele guvernamentale și banii contribuabililor nu trebuie confundați cu resursele electorale sau de imagine ale partidului aflat la putere. PLDM așteaptă examinarea obiectivă și transparentă a sesizării de către Comisia Electorală Centrală și informarea publicului asupra concluziilor verificărilor. Decizia CEC va fi comunicată ulterior.

Молдавские аграрии не должны быть чужими в собственной стране Положение аграрного сектора Республики Молдова крайне тяжелое. Засуха, утрата рынков сбыта, отсутствие эффективной защиты внутреннего рынка, высокие цены на топливо и задолженность государства перед сельхозпроизводителями, превышающая 3 млрд леев, подталкивают все больше хозяйств к банкротству. В этих условиях молдавским аграриям предлагают держаться и продолжать ждать. В то же время Республика Молдова предоставляет 50-процентную скидку на железнодорожные перевозки продукции из Украины. Речь не идет о том, чтобы ставить под сомнение поддержку Украины. Вопрос в другом: почему Правительство не предоставляет аналогичные условия сельхозпроизводителям Республики Молдова? Как государство может предоставлять льготы для перевозки продукции из другой страны, в то время как собственные аграрии вынуждены самостоятельно справляться с последствиями засухи, долгами, кредитами и постоянно растущими издержками? Премьер-министр Василе Тофан и правящая PAS обязаны объяснить, какое влияние это решение окажет на отечественных производителей и почему молдавские аграрии не имеют права на аналогичные льготы. Еще предстоит оценить и экономическую устойчивость такого решения. Но уже сегодня существует принципиальный, в том числе моральный, вопрос: государство Республика Молдова обязано прежде всего защищать собственных производителей. Солидарность с другими не может означать отказ от защиты собственных аграриев. Молдавские сельхозпроизводители не требуют привилегий. Они требуют равных условий и права работать и конкурировать в собственной стране. И за это премьер Тофан и вся правящая PAS должны дать ответ.

Agricultorii moldoveni nu pot fi străini în propria țară Situația agricultorilor din Republica Moldova este extrem de gravă. Seceta, pierderea piețelor de desfacere, lipsa protecției pieței interne, prețurile la combustibil și datoriile statului față de agricultori, care depășesc 3 miliarde de lei, împing tot mai multe gospodării spre faliment. În aceste condiții, agricultorilor moldoveni li se cere să reziste și să mai aștepte. În același timp, Republica Moldova oferă o reducere de 50% la transportul feroviar al produselor din Ucraina. Nu este vorba despre contestarea sprijinului acordat Ucrainei. Întrebarea este de ce Guvernul nu oferă aceleași condiții agricultorilor din Republica Moldova? Cum poate statul să acorde facilități pentru transportarea produselor din altă țară, în timp ce propriii agricultori sunt lăsați să se descurce singuri cu seceta, datoriile, creditele și costurile tot mai mari? Premierul Vasile Tofan și guvernarea PAS trebuie să explice care este impactul acestei decizii asupra producătorilor autohtoni și de ce agricultorii moldoveni nu beneficiază de facilități similare. Urmează să vedem și cât de sustenabilă economic este această decizie. Dar, până atunci, există o problemă de principiu, inclusiv morală: statul Republica Moldova este obligat, înainte de toate, să-și protejeze propriii producători. Solidaritatea cu alții nu poate însemna abandonarea propriilor agricultori. Agricultorii moldoveni nu cer privilegii. Cer condiții egale și dreptul de a putea munci și concura în propria țară. Iar pentru asta, premierul Tofan și întreaga guvernare PAS trebuie să răspundă.

Iată că și parcursul nostru european are unele hopuri. Până nu demult dădeam vina pe „băiatul rău al Europei”. Dar Orban nu mai este la cârma Ungariei, iar Ungaria rămâne sceptică în privința integrării europene a Ucrainei. În acest context vorbim la pachet și despre Republica Moldova, pentru că avem un parcurs comun cu Ucraina. Există temeri și la acest capitol, domnule Filat? Noi am mai vorbit despre acest lucru și nu pot decât să repet: tot ce este construit pe minciună și manipulare nu poate avea durabilitate și, cu atât mai mult, rezultatul enunțat. La ce minciună vă referiți? Mă refer la minciunile electorale. „Republica Moldova Europeană 2028. Misiune făcută” – în ajunul alegerilor parlamentare. Oamenii, în mare parte, pentru asta au votat, nu pentru cei din Parlament. Argumentul era: „Da, sunt incompetenți, dar Europa este extrem de importantă și noi votăm.” Chiar dacă au venit conducători ai statelor europene și ne-au făcut promisiuni, eu am spus atunci și spun și acum: a fost o minciună prin care s-a manipulat opinia publică. Care sunt argumentele? În primul rând, a fost o greșeală strategică să acceptăm să fim la pachet cu Ucraina. Spun asta nefiind împotriva Ucrainei, ci fiind pentru Republica Moldova. Suntem foarte diferiți ca dimensiuni și ca probleme. Mai mult, Ucraina este o țară aflată în război și care, pentru o perioadă nedefinită, nu va avea frontiera definită. Poate că datorită Ucrainei am primit acest statut. Faptul că am primit statutul de țară candidat odată cu Ucraina nu înseamnă că trebuie să te legi de problemele Ucrainei – războiul și frontiera nedefinită pentru o perioadă nedefinită. Bine, dar acum nu cred că depinde de noi să ne decuplăm de Ucraina. Da, dar noi am acceptat această formulă de la început. Acum nu mai depinde doar de noi. Sunt state care acceptă decuplarea Republicii Moldova și state care nu o acceptă. Dar credeți că au avut de ales atunci? Nu spun că a existat neapărat o alegere, dar trebuia cel puțin să existe o acțiune. Putea fi inclusiv o acțiune solidară cu cei de la Kiev, explicându-le că, cu cât noi avansăm mai repede, cu atât mai mare este și avantajul lor, având un partener. Credeți că ar fi fost acceptat? Eu cred că da. Atâta timp cât relațiile sunt prietenești și ni se arată poze frumoase și zâmbete împreună, cred că, atunci când vii cu argumente, poți să convingi. Totodată și Europa se află într-o anumită stare. Orice nouă extindere înseamnă probleme. Să nu uităm că situația nu ține doar de Ungaria. Vă aduc aminte de aderarea României și Bulgariei la Schengen. Erau două state care mergeau în pereche: Austria era împotriva României, Olanda împotriva Bulgariei, iar procesul a durat ani întregi. Îmi amintesc discuțiile încă din 2012, iar aderarea a venit abia în 2024. Acum este la fel. A apărut o nouă idee: să intrăm fără drept de vot. Nu doar fără drept de vot. Ideea vine din partea cancelarului german, susținută de Franța, adică de membri fondatori ai Uniunii Europene. Dar mai grav este că acest nou statut nu este reglementat în tratatele Uniunii Europene. Pentru modificarea tratatelor este nevoie de timp și de unanimitatea statelor membre, inclusiv de ratificări sau referendumuri, în funcție de legislațiile naționale. Nici nu vorbesc despre oportunitatea acceptării unui asemenea statut, foarte diferit de cel de stat membru al Uniunii Europene. Din păcate, atât Maia Sandu, cât și fostul premier Munteanu au acceptat această posibilitate. Încă o dată: cine le-a dat acest mandat? Noi, când am votat la alegeri și am modificat Constituția, nu am votat pentru un statut de membru al Uniunii Europene cu drepturi limitate. Adică obligații ca toți ceilalți, dar drepturi limitate, un fel de membru de rang inferior. De ce? Și aici vreau să ajung la un lucru extrem de important. Promisiunile despre Europa și viitorul european sunt importante. Noi trebuie să mergem în această direcție. Dar, până vom ajunge acolo, trebuie să înțelegem odată și pentru totdeauna că trebuie să ne autoguvernăm și să trăim bine până atunci.

Transparența în activitatea Parlamentului, domnule Filat. În ultimele ședințe din această sesiune, sesiunea primăvară-vară, aleșii poporului au votat proiecte pe bandă rulantă. Chiar și Asociația Promo-LEX a atras atenția asupra acestei situații. Șeful Legislativului, a recunoscut că procesul poate fi unul grăbit, însă dă vina pe numărul impresionant de proiecte ce țin de parcursul de integrare europeană, adică de alinierea legislației noastre la cea a Uniunii Europene. Dumneavoastră ați fost prim-ministru și ați lucrat inclusiv cu legislaturi. Din experiența dumneavoastră, un Parlament care votează zeci de proiecte într-un timp foarte scurt ce riscuri poate aduce cu sine? Dincolo de faptul că am fost prim-ministru, am fost deputat în cinci legislaturi și am activat în Parlament, mai mult sau mai puțin, un mandat întreg, în 2005–2009. Eu pot să vă spun că, practic, la sfârșitul sesiunilor, de obicei, este un volum mai mare de legi care sunt votate și, sigur, această viteză nu are nicio legătură cu calitatea. Însă, iarăși, din experiența pe care am avut-o și din perspectiva modului în care ar trebui să fie: de ce se adună atât de multe? Din cauză că nu se lucrează. Atunci când ședințele plenare se organizează o dată pe săptămână și, eventual, de două ori pe lună, unul pleacă într-o parte, altul în altă parte, sigur, trebuie să ne arătăm cât de frumoși suntem și, de dorit, cât mai des. Asta o spun în ghilimele. Eu aș vrea să înțeleg care este scopul acestor plecări permanente: să convingem că noi suntem europeni? Gata, suntem stat candidat, negocierile s-au deschis. A promis domnul Tofan că reduce turismul politic. Nu știu cum domnul Tofan poate să reducă turismul politic, pentru că în acest turism politic este și Parlamentul, și Președinția, și o să-l vedeți și pe el că o să călătorească. După prima călătorie, o să-i placă. Deputatul nu lucrează doar în ședința plenară. Sunt activitățile în cadrul comisiilor permanente, grupurilor de lucru și, deja, în cadrul ședințelor. Evident, în momentul în care ai o ședință pe săptămână, nu reușești. Noi aveam tot timpul două zile de ședință, joi și vineri. Stăteam cât trebuia. Și nu era un volum mai mic de lucru. Apropo, noi atunci aveam Acordul de Asociere, comerțul liber și liberalizarea vizelor. Volumul de legi modificate nu era unul mai mic. Vedeți, integrarea în Uniunea Europeană este scopul nostru, primul scop, să-i spunem așa. Doar că modificarea aceasta a legilor, pornind de la o procedură tehnică, fără a fi citite va avea consecințe negative. Asta vreau să vă întreb: nu există riscul de a primi o notă de plată la un moment dat, chiar în parcursul de integrare europeană? Dar nu o să o plătească ei. O să o plătească cei care urmează să implementeze această legislație ajustată, adoptată și acceptată până la urmă. Eu spuneam, în mai multe participări ale mele în cadrul emisiunilor, că m-am uitat atent la mandatul pe care l-au primit ei, spre exemplu, pentru negocierile primului cluster. Se acceptă tot necondiționat. Înțelegeți? Cum poți să accepți tot și necondiționat? Pentru că, dacă este să mergi pe acquis-ul european. Dar dumneavoastră v-au trezit semne de întrebare unele aspecte în care Republica Moldova ar fi trebuit să-și impună condițiile? Sigur. Sunt norme care contravin inclusiv Constituției Republicii Moldova. Și acesta ar fi un motiv din care se votează legile pe bandă rulantă, fără ca oamenii să cunoască? Nu. Asta este o consecință, pentru că abordarea pe care o are guvernarea în negocierea privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este privită ca un aspect tehnic. Ceea ce nu este adevărat. Noi trebuie să negociem condițiile de aderare în favoarea Republicii Moldova, nu aderarea cu orice preț. Pentru că ajungi acolo și nu mai poți renegocia. Tu nu poți reveni înapoi și spune: „Asta nu am negociat noi, asta a negociat PAS-ul”. Statul are continuitate în ceea ce privește drepturile și obligațiile. Sunt foarte multe legi care se votează acum foarte rapid și eu vă garantez că foarte multe dintre ele vor fi citite și înțelese după.

ЗАЯВЛЕНИЕ ЛДПМ в поддержку Федерации профсоюзов образования и науки Либерал Демократическая Партия Молдовы констатирует, что намерение Правительства поставить повышение заработной платы педагогов в зависимость от принятия новой налоговой политики является прямым проявлением более масштабного провала экономической политики, проводимой властью PAS. Не будучи способным обеспечить экономический рост, достаточный для естественного повышения заработных плат, Правительство пытается искусственно сформировать дополнительные бюджетные ресурсы за счёт всё более интенсивного налогообложения потребления. Правительство уклоняется от подтверждения повышения заработной платы педагогов с 1 сентября и заявляет, что применение нового закона об оплате труда зависит от принятия налоговой политики. ЛДПМ считает недопустимым превращение педагогов в заложников неспособности Правительства эффективно управлять экономикой и поддерживает требования Федерации профсоюзов образования и науки о введении обещанного повышения заработной платы с 1 сентября. Педагоги не требуют привилегий и не просят подачек от государства. Они требуют выполнения обязательства, публично взятого на себя Правительством. Ещё более серьёзные вопросы вызывает механизм, посредством которого Правительство намерено аккумулировать необходимые средства. Из 5,1 млрд леев дополнительных бюджетных поступлений около 4,3 млрд леев должны быть обеспечены за счёт НДС и акцизов, то есть 84% от общей суммы дополнительных доходов. Эти средства фактически изымаются из семейных бюджетов через оплату товаров и услуг, коммунальных счетов, топлива и повседневных расходов. Напоминаем, что конечное бремя НДС и акцизов несёт потребитель. В этих условиях увязывание повышения заработных плат с принятием новой налоговой политики приобретает глубоко циничный характер. По существу, Правительство заявляет гражданам: чтобы повысить заработную плату одним категориям населения, необходимо сначала изъять больше денег из карманов всех остальных. По мнению ЛДПМ, речь идёт о настоящей налоговой афере в политическом смысле: гражданину создают иллюзию того, что он получает больше, тогда как государство предварительно изымает те же самые ресурсы из его собственного семейного бюджета. В здоровой экономике заработные платы растут вследствие экономического развития, инвестиций, повышения производительности труда и расширения налоговой базы. Экономика, которая производит больше, позволяет предприятиям выплачивать более высокие зарплаты, а государству — получать дополнительные доходы без постоянного увеличения налогового бремени на граждан. Однако после пяти лет правления PAS Республика Молдова оказалась в прямо противоположной ситуации. Проводимая экономическая политика лишена перспективы и глубоко несправедлива в социальном отношении. Она создаёт иллюзию роста заработных плат, не обеспечивая реального повышения уровня жизни. ЛДПМ констатирует, что именно в этом заключается суть провала нынешней власти: вместо создания новых экономических ресурсов она лишь перекладывает деньги из карманов одних граждан в карманы других. Либерал Демократическая Партия Молдовы требует от Правительства выполнить взятые на себя обязательства перед педагогическими кадрами и обеспечить обещанное повышение заработной платы без увеличения налогового бремени на всё общество. По мнению ЛДПМ, постановка заработных плат педагогов в зависимость от введения налоговой политики, финансируемой преимущественно за счёт налогообложения потребления, является одним из наиболее наглядных проявлений экономического банкротства власти PAS: будучи неспособной создавать благосостояние, она пытается перераспределять бедность, выдавая это за повышение уровня жизни.

DECLARAȚIA PLDM privind susținerea Federației Sindicatelor din Educație și Știință   Partidul Liberal Democrat din Moldova constată că intenția Guvernului de a condiționa majorarea salariilor profesorilor de adoptarea noii politici fiscale reprezintă expresia directă a eșecului mai larg al politicii economice promovate de guvernarea PAS. Incapabil să genereze o creștere economică suficientă pentru majorarea naturală a salariilor, Guvernul încearcă să creeze artificial resurse bugetare printr-o fiscalizare tot mai accentuată a consumului. Guvernul evită să mai confirme majorarea salariilor profesorilor începând cu 1 septembrie și anunță că aplicarea noii legi a salarizării depinde de adoptarea politicii fiscale. PLDM consideră inadmisibil ca profesorii să fie transformați în ostaticii incapacității Guvernului și susține revendicările Federației Sindicale din Educație și Știință privind aplicarea majorărilor salariale promise de la 1 septembrie. Profesorii nu cer privilegii și nu cer pomeni de la stat. Ei cer respectarea unui angajament asumat public de Guvern. Mai grav este însă mecanismul prin care guvernul intenționează să acumuleze banii necesari. Din cei 5,1 miliarde lei venituri suplimentare la buget circa 4,3 miliarde lei urmează să provină din TVA și accize, sau 84% din totalul veniturilor. Acești bani sunt luați din bugetele familiilor prin plăți pentru bunuri și servicii, facturi, combustibili sau cheltuielile cotidiene. Amintim că TVA și accizele sunt suportate de consumator. În aceste condiții, condiționarea majorărilor salariale de adoptarea noii politici fiscale capătă un caracter profund cinic. Guvernul le spune, în esență, oamenilor că pentru a putea majora salariile unor categorii de cetățeni trebuie mai întâi să ia mai mulți bani din buzunarul tuturor. În opinia PLDM, avem de-a face cu o adevărată escrocherie fiscală în sens politic: cetățeanului i se creează aparența că primește mai mult, în timp ce statul îi extrage în prealabil aceleași resurse din propriul buget familial. Într-o economie sănătoasă, salariile cresc ca urmare a dezvoltării economice, a investițiilor, a productivității mai mari și a extinderii bazei de impozitare. O economie care produce mai mult permite întreprinderilor să plătească salarii mai mari și statului să colecteze venituri suplimentare fără să crească permanent povara fiscală asupra cetățeanului. După 5 ani de guvernare PAS Republica Moldova a ajuns însă într-o situație opusă. Este o politică economică lipsită de perspectivă și profund nedreaptă social. Ea creează iluzia creșterii salariilor, fără să garanteze creșterea reală a nivelului de trai. PLDM constată că tocmai aici se află esența eșecului actualei guvernări, care nu face decât să mute banii din buzunarul unor cetățeni în buzunarul altora. Partidul Liberal Democrat din Moldova cere Guvernului să-și respecte angajamentul față de cadrele didactice și să asigure majorările salariale promise fără creșterea poverii fiscale asupra întregii societăți. În opinia PLDM, condiționarea salariilor profesorilor de introducerea unei politici fiscale finanțate în principal din taxarea consumului reprezintă una dintre cele mai clare expresii ale falimentului economic al guvernării PAS: incapabilă să genereze prosperitate, aceasta încearcă să redistribuie sărăcia și să o prezinte drept creștere a nivelului de trai.

Премьер-министру Василе Тофан Ответственное и эффективное управление государством невозможно осуществлять посредством лозунгов, деклараций, пожеланий или эмоций. Управление государством предполагает принятие на себя ответственности за реализацию программы деятельности Правительства, а также долгосрочных, среднесрочных и краткосрочных стратегий. Эти документы должны четко определять, каких результатов страна должна достичь в конкретные сроки, устанавливая ясные цели и измеримые показатели эффективности, а не оперируя абстрактными формулировками и двусмысленностями. Для достижения поставленных целей Правительство ежегодно утверждает план своей деятельности и осуществляет контроль за его выполнением. Это не прихоть и не вопрос политического выбора, а установленная законом обязанность, предусмотренная Законом № 136/2017 о Правительстве, в том числе статьей 7, определяющей полномочия Правительства в области стратегического планирования. Планирование, дисциплина и строгий контроль за исполнением намеченных действий способны обеспечить достижение поставленных целей. Некомпетентность и хаос неизбежно ведут к провалу. Господин премьер-министр, попробуйте руководить правительством, следуя этой логикой. Возможно, у вас получится…

Domnului Prim-ministru Vasile Tofan O guvernare responsabilă și eficientă nu se exercită prin slogane, enunțuri, dorințe sau emoții. Guvernarea înseamnă asumarea unui program de guvernare și a unor strategii pe termen lung, mediu și scurt. Aceste documente trebuie să stabilească exact unde urmează să ajungă țara într-un interval de timp determinat, cu obiective clare și indicatori de performanță măsurabili, nu cu formulări abstracte și ambiguități. Pentru realizarea acestor obiective, Guvernul aprobă anual planul său de acțiuni și monitorizează executarea acestuia. Nu este un moft și nici o opțiune politică, este o obligație legală prevăzută de Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern, inclusiv art. 7, care stabilește atribuțiile Guvernului în domeniul planificării strategice. Planificarea, disciplina și controlul riguros al executării acțiunilor pot conduce la atingerea obiectivelor asumate. Incompetența și haosul duc inevitabil la eșec. Domnule prim-ministru, încercați să guvernați după această logică. Poate vă iese…