Dragoș Galbur | PNM

🇷🇴 România alocă 265.000 de lei românești, adică peste un milion de lei moldovenești, pentru modernizarea cantinelor din cinci școli cu predare în limba română din stânga Nistrului, unde învață aproape 2.000 de copii. Poate că, raportat la bugetele unui stat, nu este o sumă uriașă. Dar contează enorm unde ajung acești bani. În școli care de ani de zile țin piept presiunilor separatiste și în care profesorii și părinții luptă pentru dreptul copiilor de a învăța în limba română. Pentru asta, România merită toată recunoștința noastră. Partea care ar trebui să ne doară este alta. După miliardele de euro venite în ultimii ani la Chișinău din partea Uniunii Europene, după granturi, credite și programe de asistență, trebuie să vină România să pună bani pentru cantinele elevilor. La Chișinău se găsesc milioane pentru funcții noi, instituții umflate, consilii de administrație și salarii de sute de mii de lei, dar când vine vorba de școlile din stânga Nistrului, tot România este cea care intervine și ajută concret. Mulțumim, România.

După ce ieri m-a acuzat de fals, astăzi, ministra Finanțelor, Victoria Belous, recunoaște că a dat-o în bară cu formularea propunerilor fiscale pentru 2027 cu impozitarea moștenirilor cu 12% pentru nerezidenți, astfel că textul proiectului de lege va fi modificat.

1.101.766 de lei. Atât a restituit Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, în contul MoldATSA. Instituția spune oficial că a restituit tot ce a primit pe întreaga perioadă de muncă: salariul efectiv, premiile, sporurile și celelalte plăți salariale. Patru transferuri și peste 1,1 milioane de lei înapoi. Iar partea aproape absurdă este că aceeași MoldATSA spune că abia după finalizarea controlului va putea vorbi despre „calificarea juridică” a operațiunilor și despre regimul contabil al banilor restituiți. Cu alte cuvinte, întâi s-a întors milionul, apoi urmează să aflăm oficial de ce trebuia întors. Ministra Finanțelor, Victoria Belous, încearcă să ne explice că totul este perfect posibil contabil: faci transferul în contul întreprinderii și suma se înregistrează la venituri. Sigur că poți face un transfer bancar. Numai că o înregistrare contabilă nu răspunde la întrebarea juridică. Dacă cei 1,1 milioane de lei reprezentau bani câștigați legal pentru muncă prestată, de ce au fost restituiți integral? Dacă au fost plăți necuvenite sau nejustificate, atunci cine le-a calculat, cine le-a aprobat, cine le-a semnat și în baza căror acte au fost achitate? Contabilitatea poate explica unde pui banii în bilanț, dar contabilitatea nu este amnistie penală. Pentru că, dacă introducem asemenea practică în Republica Moldova, mâine orice hoț, delapidator sau funcționar prins cu mâna în banii publici poate veni cu aceeași idee genială: „Am fost prins? Nicio problemă, întorc banii și ne despărțim prieteni”. Legea penală nu funcționează așa. Codul penal prevede expres că repararea benevolă a pagubei poate constitui circumstanță atenuantă. Adică poate conta la individualizarea răspunderii. Nu există însă regula universală „ai restituit banii și fapta a dispărut”. Liberarea de răspundere este posibilă doar în condițiile precise prevăzute de lege. Și nici nu trebuie să inventăm exemple. Le avem peste Prut. În celebrul dosar al angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, două femei erau plătite din bani publici de instituția pentru protecția copilului, deși activau în realitate la organizația PSD. Instanța supremă din România a constatat existența unor drepturi salariale încasate necuvenit, a dispus despăgubiri, dar răspunderea penală nu s-a evaporat odată cu recuperarea prejudiciului. Adriana Botorogeanu a fost condamnată la 2 ani cu suspendare, Anisa Stoica la un an cu suspendare, iar președintele PSD, Liviu Dragnea, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Mai mult, însăși Maia Sandu spunea despre banii încasați de verișoara sa că sunt „nemeritați”, că trebuie întorși și vorbea despre un „abuz clar, evident” și despre eșecul instituțiilor. Tocmai de aceea întrebarea nu poate fi închisă acum cu un ordin de plată. Dacă banii au fost nemeritați, așa cum a declarat chiar președinta Republicii Moldova, organele competente trebuie să stabilească de ce au fost nemeritați, cine a făcut posibilă plata lor și dacă cineva a încălcat legea. Eu am sesizat Procuratura Generală încă pe 24 iunie și am cerut verificarea legalității remunerațiilor, sporurilor și suplimentelor achitate Anastasiei Taburceanu la MoldATSA. Aștept rezultatul anchetei. Faptul că Anastasia Taburceanu este verișoara președintei Maia Sandu nu trebuie să-i aducă un tratament mai rău decât altui cetățean. Dar, categoric, nici unul mai bun

Prim-ministrul Tofan și „cetățenii străini” care vor achita impozite pe moștenirile primite de la bunici. În fotografie sunt copiii și tinerii din diaspora veniți acasă prin programul guvernamental DOR. O întrebare simplă pentru Guvern: câți dintre ei au cetățenia Republicii Moldova și câți copii ai familiilor moldovenești, născuți peste hotare, au doar cetățenia țării în care trăiesc? Pentru programul DOR sunt copiii diasporei noastre. Dar când Ministerul Finanțelor explică cine ar urma să fie vizat de noile prevederi fiscale, cei care nu dețin cetățenia Republicii Moldova devin, dintr-odată, „cetățeni străini”. Bine. Atunci să mergem până la capăt cu această explicație. Ce se întâmplă cu copilul sau nepotul unei familii moldovenești, născut în Italia, Franța, Germania sau Canada, care nu deține cetățenia Republicii Moldova? Bunica lui locuiește la Orhei. A muncit o viață, are un apartament și decide să i-l lase nepotului. Nepotul poate vorbi românește, vine vara la bunici, părinții lui sunt originari din Republica Moldova, dar juridic este cetățean italian și nerezident. Pentru Guvern, în acest moment, el este „cetățean străin”. Iar proiectul pentru 2027 introduce expres la art. 71, „Veniturile nerezidenților obținute din Republica Moldova”, o categorie nouă: „patrimoniul primit cu titlu de donaţie sau de moştenire”. Pentru veniturile nerezidenților de la art. 71, proiectul stabilește regimul de impozitare de 12%. Scutirea existentă în Codul fiscal este formulată însă foarte clar: este neimpozabil patrimoniul primit prin donație sau moștenire de către persoanele fizice „cetățeni ai Republicii Moldova”. Așadar, întrebarea pentru doamna Belous și domnul Tofan este foarte simplă: Ce faceți cu copiii și nepoții diasporei care nu dețin cetățenia Republicii Moldova? Dacă bunicul din Cahul îi lasă nepotului său francez apartamentul familiei, de ce trebuie acest copil să intre în categoria nerezidentului cu venit impozabil doar pentru că are alt pașaport? Și povestea nu se termină aici. Dacă ulterior acel apartament este vândut la un preț mai mare, apare și impozitul pe creșterea de capital. Iar proiectul pentru 2027 propune eliminarea actualei reguli prin care doar 50% din creșterea de capital intră în calcul și trecerea la impozitarea întregii creșteri de capital la cota generală a impozitului pe venit. Cu alte cuvinte, Guvernul spune astăzi liniștitor: „moldovenii nu vor plăti, doar străinii”. Dar printre acei „străini” sunt și copiii și nepoții sutelor de mii de familii moldovenești care și-au construit viața peste hotare. Dacă Guvernul consideră că această interpretare este greșită, atunci soluția este extrem de simplă: să scrie negru pe alb în proiect cine este scutit și cine va plăti. Legile fiscale trebuie să fie clare înainte să fie votate, nu explicate cetățenilor după ce apar întrebările.

Verișoara șefei statului a restituit peste 1,1 milioane de lei către MOLDATSA Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu și fostă angajată a MOLDATSA, a restituit integral întreprinderii 1.101.766,12 lei, se arată într-un răspuns al instituției pentru NewsMaker. Suma reprezintă totalitatea salariilor, premiilor, sporurilor și altor plăți primite în perioada în care Taburceanu a activat la MOLDATSA. Banii au fost restituiți în patru tranșe, între 6 și 14 iulie. MOLDATSA precizează că procedurile de control sunt în etapa finală, urmând să fie clarificate inclusiv calificarea juridică și regimul contabil al sumelor restituite.

Atât timp cât discursul de revelion (și nu doar) al președintelui Republicii Moldova este subtitrat în limba rusă, atât timp cât ștampila prezidențială este dublată în rusă sub inscripția în română, atât timp cât nu există o lege care să reglementeze și consolideze funcționarea limbii române în societatea noastră, atât timp cât Parlamentul cheltuie anual peste 700.000 lei pentru traduceri din română în rusă, atât timp vor exista întrebări în limba rusă. Refuzul ministrului Apărării de a răspunde în limba rusă unei jurnaliste m-a mângâiat pe inimă, recunosc, însă nu m-aș grăbi să aplaud și să arunc cu medalii, din moment ce partidul din care face parte ministrul refuză categoric de 5 ani să promoveze o lege organică privind funcționarea limbii române în Republica Moldova, o lege care să reglementeze articolul 13 din Constituție și să închidă odată și pentru totdeauna toate disputele acestea de care ne-am săturat cu toții. Limba română — unica stăpână.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, ca o manipulatoare iscusită, spune că informațiile despre impozitarea moștenirilor diasporei ar fi „interpretări abuzive”, ne acuză de fals și explică faptul că prin nerezidenți Guvernul s-ar referi la cetățenii străini. Problema este că asta nu scrie în Codul fiscal. „Nerezident” și „cetățean străin” sunt două lucruri diferite. Rezidența fiscală nu se stabilește după pașaport. Codul fiscal definește separat rezidentul și nerezidentul, în funcție de domiciliul permanent și de perioada aflării în Republica Moldova. Prin urmare, și un cetățean al Republicii Moldova stabilit peste hotare poate avea statut fiscal de nerezident. Mai departe, să citim proiectul Guvernului, nu declarațiile politice despre proiect. Guvernul propune completarea art. 71, care se numește chiar „Veniturile nerezidenților obținute din Republica Moldova”, cu o categorie nouă: patrimoniul primit prin donație sau moștenire. În text nu scrie „cetățeni străini”. Scrie NEREZIDENȚI. Și acum apare întrebarea la care doamna ministră trebuie să răspundă. Dacă prin „nerezidenți” Guvernul a avut în vedere exclusiv străinii, de ce propriul Minister al Muncii și Protecției Sociale a cerut modificarea acestei prevederi tocmai pentru evitarea unor norme „posibil discriminatorii pe criteriu de rezidență”? Și mai important, de ce Ministerul Finanțelor a RESPINS această obiecție? Răspunsul Ministerului Finanțelor este scris negru pe alb în sinteza oficială: „Diferențierea dintre rezidenți și nerezidenți” în cazul donațiilor și moștenirilor ar fi justificată prin particularitățile regimului fiscal și prin dificultatea verificării documentelor în cazul nerezidenților. Observați ceva? Ministerul Finanțelor nu le-a răspuns colegilor din Guvern că au înțeles greșit și că prevederea se referă doar la cetățenii străini. Nu a spus că nerezident înseamnă străin. Din contra, a apărat explicit tratamentul diferit dintre REZIDENȚI și NEREZIDENȚI. Da, există și art. 20 din Codul fiscal, care prevede că patrimoniul primit prin donație sau moștenire de cetățenii Republicii Moldova este venit neimpozabil. Acesta este argumentul pe care Ministerul Finanțelor îl invocă acum pentru a spune că cetățenii moldoveni din diasporă nu vor achita impozitul. Dar atunci problema devine și mai simplă. Dacă Guvernul dorește să taxeze doar cetățenii străini, să scrie „cetățeni străini”. Dacă cetățenii Republicii Moldova din diasporă sunt categoric excluși, să introducă expres această excepție în articolul nou privind nerezidenții. O lege fiscală trebuie să fie clară pentru cetățean, nu explicată după scandal prin conferințe de presă și interpretarea concomitentă a mai multor articole. Așadar, nu, doamna ministră, discuția nu a apărut dintr-o „interpretare abuzivă”. A apărut din textul proiectului elaborat de Guvern și dintr-o contradicție atât de evidentă, încât chiar un alt minister al aceluiași Guvern a semnalat riscul discriminării pe criteriu de rezidență. Iar cel mai simplu mod de a închide această discuție este unul singur: modificați proiectul și scrieți negru pe alb că această prevedere nu se aplică cetățenilor Republicii Moldova, indiferent dacă sunt rezidenți sau nerezidenți fiscal.

Cum au fost viciate regulile concursului pentru funcția de director al Institutului de Neurologie și Neurochirurgie și cum, la final, în funcție a ajuns fratele ministrei Finanțelor din Guvernul PAS, Victoria Belous. 👉 https://youtu.be/ZiNFhD7nZfs

Doamnă Belous, nu aberați! Eu nu am inventat nici articolul 71 și nici cota de 12%. Proiectul elaborat de propriul dumneavoastră minister introduce expres «patrimoniul primit cu titlu de donație sau de moștenire» în categoria veniturilor nerezidenților, iar art. 91 stabilește cota de 12% pentru veniturile nerezidenților prevăzute la art. 71. Acestea sunt textele Guvernului, nu ale mele. Da, Codul fiscal conține în paralel art. 20, care declară neimpozabile moștenirile cetățenilor Republicii Moldova. Tocmai de aceea întrebarea este legitimă: de ce introduceți moștenirile la veniturile nerezidenților și apoi vă bazați pe interpretarea coroborată a altui articol pentru a explica populației că moldovenii din diaspora sunt exceptați? Dacă intenția Guvernului este atât de clară, scrieți la art. 71 sau 91, fără echivoc: prevederea nu se aplică cetățenilor Republicii Moldova. Și încă ceva: nerezident fiscal și cetățean străin nu sunt același lucru. Propriul Cod fiscal o spune.

Guvernarea PAS vrea să impoziteze moștenirile și donațiile moldovenilor din diasporă! Guvernul Tofan a mai găsit de unde să adune bani. Din casele și apartamentele pe care părinții din Republica Moldova vor să le lase copiilor plecați peste hotare. În proiectul politicii fiscale pentru 2027, patrimoniul primit prin donație sau moștenire este introdus expres în categoria veniturilor obținute de nerezidenți. Pentru majoritatea veniturilor nerezidenților, proiectul stabilește o cotă de impozitare de 12%. Să explicăm omenește. O mamă din Orhei are o casă pe care a construit-o împreună cu soțul ei timp de 30 de ani. Fiica lor s-a stabilit și lucrează de zece ani în Italia și este nerezident fiscal în Republica Moldova. Mama decide să-i doneze casa sau i-o lasă moștenire. În logica noilor prevederi, faptul că fiica locuiește peste hotare transformă patrimoniul primit de la propria familie într-un venit impozabil. Dacă aceeași fiică ar avea statut fiscal de rezident în Republica Moldova, patrimoniul primit prin donație sau moștenire beneficiază de regimul de neimpozitare prevăzut pentru cetățenii Republicii Moldova. Dacă locuiește peste hotare și este nerezident fiscal, Guvernul îi aplică alt regim. Și aici devine foarte interesant. Chiar Ministerul Muncii și Protecției Sociale a atras atenția, în procesul de avizare, că această diferențiere poate genera prevederi discriminatorii pe criteriu de rezidență și a propus ca excepția acordată rezidenților să fie extinsă și asupra nerezidenților. Ministerul Finanțelor a respins propunerea. Argumentul lor este că verificarea relațiilor de rudenie și a documentelor ar fi mai dificilă în cazul nerezidenților și că, din acest motiv, tratamentul fiscal diferit ar fi justificat. Adică, pentru că autorităților le este mai greu să verifice niște acte, factura poate ajunge la cetățeanul plecat peste hotare. Mi se pare o abordare profund greșită. Vorbim despre oameni care au plecat din Republica Moldova, de multe ori tocmai pentru că aici nu și-au putut construi un viitor, iar acum Guvernul găsește de cuviință să-i taxeze diferit atunci când primesc casa părinților sau bunurile agonisite de familie într-o viață. Diaspora trebuie adusă mai aproape de Republica Moldova, nu transformată într-o nouă sursă de impozite. Proiectul se află încă în consultări publice. Prevederea privind impozitarea donațiilor și moștenirilor primite de nerezidenți trebuie scoasă înainte să ajungă lege.

Ion Elisei este verișorul drept al Maiei Sandu, despre care am povestit câteva săptămâni în urmă, angajat la S.A. Drumuri, consilier PAS la Nișcani și Călărași. Iată eu nu-mi imaginez vreun verișor drept de-al meu să intre la Maia Sandu și să-i comenteze că e o v**ă. Cred că l-aș lua la trei parale, că m-ar face de rușine în primul rând pe mine.

Partidul Național Moldovenesc a înaintat astăzi un demers către Ministerul Culturii, cu informarea Guvernului, Centrului Național al Cinematografiei și comisiei parlamentare de profil, prin care solicită modificarea cadrului legal pentru garantarea accesului real la proiecții în limba română, inclusiv în orele de maximă audiență. Monitorizarea programelor cinematografelor din Chișinău arată că, după ora 18:00, aproximativ 89% dintre proiecțiile analizate sunt oferite în versiune rusă, iar doar circa 11% sunt accesibile în limba română, prin dublare sau subtitrare. Situația este cu atât mai greu de justificat cu cât, în 2024, Ministerul Culturii și Centrul Național al Cinematografiei propuneau obligativitatea subtitrării sau dublării în limba română a filmelor destinate exploatării în Republica Moldova, precum și cote pentru filmele europene, cele în limba română și producțiile autohtone. În 2026, Guvernul a aprobat însă o variantă mult mai slabă, din care aceste garanții au dispărut, fără o explicație publică serioasă și fără o dezbatere pe măsura importanței subiectului. PNM solicită garantarea accesului în limba română pentru fiecare film distribuit comercial, reguli clare pentru intervalul de maximă audiență, dublarea în română a filmelor și animațiilor destinate copiilor, publicarea datelor privind limba proiecțiilor și sancțiuni pentru încălcările sistematice, precum și facilitarea accesului distribuitorilor la versiunile deja dublate sau subtitrate în limba română pentru piața din România. PNM nu cere interzicerea limbii ruse, ucrainene, găgăuze sau a altor limbi și susține dreptul fiecărui cetățean de a alege limba în care urmărește un film. Cerința este una firească: în Republica Moldova, limba română, consacrată prin Constituție drept limbă de stat, nu poate avea un statut inferior unei limbi de traducere. „Dacă vrem ca generațiile care vin după noi să vorbească o limbă română mai curată, mai bogată și mai corectă, trebuie să le oferim posibilitatea să o audă și să o folosească firesc peste tot, inclusiv în cinematografe.”, a declarat președintele PNM, Dragoș Galbur.

Dumitru Vartic, cercetat penal în dosarul amenzii aplicate post-mortem pe numele soției sale, susține că nu a oferit bani și nu a influențat polițistul. „(…) Doar l-am rugat să scrie pe altcineva amenda și punctele de penalizare”, a declarat Vartic. Video: Unimedia

Minunea de la Botanica 💙

ULTIMA ORĂ: Explozie puternică la Crocmaz. A izbucnit un incendiu de vegetație O explozie puternică s-a produs în urmă cu puțin timp în localitatea Crocmaz, raionul Ștefan Vodă. Potrivit Poliției, în urma deflagrației a izbucnit un incendiu de vegetație. La fața locului se deplasează echipele specializate pentru lichidarea incendiului și stabilirea cauzei exploziei.

Corect, pot face screenshot. În contextul ultimului podcast al Maiei Sandu unde vorbește despre discursul de ură.

08.08.2026 Ora 6.40 Forumul Pensionarilor

Foarte straniu e că a lipsit Anastasia Taburceanu de la Forumul Diasporei..

Azi am primit mesaj de la compania care m-a acționat în judecată pentru că am scris că vând internet în regiunea transnistreană. Ieri dimineață am avut o nouă ședință de judecată cu ei. Pe 9 noiembrie urmează încheierea. Aproape 2 ani, acești sponsori ai PAS și ai Maiei Sandu m-au purtat prin instanțe. Îmi pun toată încrederea că dreptatea va învinge, într-un final.

Ani la rând am fost hărțuit cu insinuări despre finanțări ascunse și presupuse persoane care ar sta în spatele meu. De aceea am acceptat testul la poligraf și îndemn fiecare politician să facă același lucru, public, cu aceleași întrebări. După ani de minciună și manipulare, moldovenii merită politicieni onești.