Andrei Ioniță

Leancă i-a adus bani Maiei de la Soros.

Ni se spune triumfător că verișoara Maiei Sandu a întors la MoldATSA 1.101.766 de lei, adică aproximativ 55.000 de euro. Și nu în câțiva ani, ci în patru tranșe, între 6 și 14 iulie. În nouă zile. Ca să înțelegeți nivelul „austerității” de la vârful statului: omul simplu din Moldova strânge 55.000 de euro poate într-o viață, iar prin lumea bună a guvernării PAS asemenea sume aparent pot fi puse înapoi pe masă în câteva zile. Dar problema adevărată abia aici începe. MoldATSA spune oficial că Taburceanu a întors TOT: salariul efectiv, premiile, sporurile și celelalte plăți salariale. Nu doar niște prime controversate. Tot milionul. Atunci explicați-ne foarte simplu: Dacă acești bani au fost câștigați legal pentru muncă prestată, de ce trebuie restituit până și salariul? Dacă însă 1,1 milioane de lei au fost plătiți nejustificat, cine a semnat? Cine a aprobat? Cine a calculat? Cine răspunde pentru folosirea banilor unei întreprinderi de stat? Ministra Finanțelor ne explică senin că tehnic poți transfera banii înapoi și că operațiunea poate fi reflectată contabil. Corect. Dar posibilitatea contabilă de a întoarce banii nu răspunde deloc la întrebarea esențială: care a fost natura juridică a plăților inițiale? Și chiar MoldATSA recunoaște că încă așteaptă concluziile controlului și că abia după aceea va putea vorbi despre „calificarea juridică a operațiunilor” și regimul contabil al sumelor restituite. Deci milionul întors nu închide subiectul. Din contra, îl face și mai interesant. Într-un stat normal, întrebarea nu este doar „a dat verișoara banii înapoi?”. Întrebarea este: cum a fost posibil ca acești bani să ajungă la ea, cine a creat mecanismul, cine l-a aprobat și cine răspunde? Pentru că statul de drept nu funcționează după principiul: te prinde presa, pui milionul înapoi și mergem mai departe. Iar CNA are deja o cauză penală privind presupuse abuzuri de serviciu la MoldATSA. Acum vrem să vedem și finalitatea ei, nu doar comunicate despre „boroboațe de familie”.

Orice asemănare cu altă guvernare e doar coincidență. #JOsPAs

Mâine avem motiv de sărbătoare. Partenerul nostru strategic împlinește 5 ani de la revenirea la guvernare. Talibanii au intrat în Kabul pe 15 august 2021. PAS a venit la guvernare tot în 2021. Au venit în același an. De aici, probabil, și chimia. Mai nou, reprezentanții talibanilor au ajuns și prin Republica Moldova. Diferența dintre cele două guvernări după cinci ani este însă spectaculoasă. Talibanii încearcă de cinci ani să convingă lumea că dintr-o mișcare fundamentalistă medievală s-au transformat în oameni respectabili, cu care poți sta la aceeași masă. PAS a reușit performanța inversă: în cinci ani, din oameni care se prezentau drept europeni, democrați și respectabili, au ajuns să se comporte cu criticii de parcă ar fi talibanii politicii moldovenești. Unii încearcă să iasă din Evul Mediu. Ai noștri par hotărâți să demonstreze că drumul poate fi parcurs și în sens invers. La mulți ani de guvernare ambilor! Au început în același an. Fiecare cu transformarea lui. Disclaimer: Poza e generată de AI. Orice asemănare cu un personaj real e doar o coincidență.

A fi sau a nu fi Prim Ministru, ori despre cum Tofan tremură în fața miniștrilor atunci când le refuză deplasările în Mongolia și India. Puterea nu se dă, puterea se ia.

Iată că s-a găsit și strănepotul lui Ginghis Han, care cerea o deplasare de serviciu de nouă zile în Mongolia.

După vacanța din Moldova, așa le răspund copiilor pe chatul familiei atunci când cer bani.

🔴 Patriotismul de carton În Republica Moldova, patriotismul a devenit uneori soluția universală pentru managerii care nu mai au soluții pentru nimic altceva. Nu merge economia? Patriotism! Nu cresc salariile? Patriotism! Pleacă tinerii din țară? Patriotism! Se scumpesc produsele? Patriotism! Nu funcționează instituțiile? Tot patriotism! Este aproape reconfortant. Nu mai trebuie să explici rezultate, cifre, reforme sau responsabilitate. Este suficient să ridici drapelul, să rostești câteva fraze solemne despre „interesul național” și supremația limbii române și, eventual, să privești grav în cameră. Restul se rezolvă prin emoție. Continuare aici - Mlive

Așa o situație. Nu se mai înțeleg între ei.

600 de milioane de lei anual. Cu atât vrea să jefuiască Guvernul diaspora prin impozitul pe moștenire. Anual, în Moldova se lasă moștenire 15 mii de locuințe, dintre care 5 mii în Chișinău și 10 mii în orașele și satele Moldovei. Valoarea locuințelor lăsate anual moștenire în Chișinău se ridică la 400 de milioane de euro. Cele din restul țării, la peste 350 de milioane de euro. Total: 750 de milioane de euro. Fiecare al treilea moldovean se află peste hotare, deci o treime din moșteniri, sau 250 de milioane de euro, sunt ale celor aflați peste hotare. La o impozitare de 12%, Guvernul planifică să jefuiască diaspora cu 30 de milioane de euro, sau 600 de milioane de lei anual. Să trăiți cum ați votat.

Ca să înțelegeți că Belous habar nu are de ce se intâmpla la minister și e incompetenta. Fișier "Sinteza actualizata" pagina 237. Vedeți cum respinge avizul de la Ministerul muncii. Link în comentarii la documente.

Ministrul finanțelor manipulează și minte cetățenii. Doamnă ministră, „Stop fals” nu rezolvă problema. Propriul dumneavoastră proiect spune altceva. Victoria Belous afirmă că modificarea pentru 2027 ar viza doar „cetățenii străini” și că pentru cetățenii Republicii Moldova aflați peste hotare „nu se schimbă nimic”. Doar că în proiect nu scrie nicăieri „cetățeni străini”. Scrie NEREZIDENȚI. La articolul 71, intitulat chiar „Veniturile nerezidenților obținute din Republica Moldova”, Ministerul Finanțelor propune introducerea unei litere noi: „w) patrimoniul primit cu titlu de donație sau de moștenire.” Și ca să nu existe dubii de interpretare, în Nota de fundamentare propriul Minister explică scopul modificării: extinderea listei veniturilor impozabile ale nerezidenților prin includerea patrimoniului primit prin donație sau moștenire. Nerezident fiscal și cetățean străin nu sunt sinonime. Poți fi cetățean al Republicii Moldova și nerezident fiscal. Rezidența fiscală este o categorie fiscală, nu cetățenie. Dar lucrurile devin și mai grave. Ministerului Finanțelor i s-a atras atenția oficial asupra tratamentului diferit dintre rezidenți și nerezidenți la donații și moșteniri și i s-a propus introducerea unei excepții. Răspunsul Ministerului Finanțelor? „Nu se acceptă.” Iar justificarea lor este negru pe alb: „Diferențierea dintre rezidenți și nerezidenți în materia impozitării donațiilor și moștenirilor...” Deci propriul Minister vorbește despre diferențiere între rezidenți și nerezidenți, iar ministra apare după aceea și ne spune că proiectul s-ar referi doar la „cetățeni străini”. Aici există doar două posibilități: fie Ministerul Finanțelor și-a redactat atât de prost proiectul încât ministrul spune astăzi altceva decât scrie în documentele oficiale, fie acum încearcă să repare printr-un videoclip ceea ce nu au reparat în lege. Mai există, într-adevăr, art. 20 lit. i), care păstrează moștenirile și donațiile cetățenilor moldoveni ca venituri neimpozabile. Tocmai de aceea proiectul devine contradictoriu: art. 20 spune una, iar noul art. 71 introduce moștenirea în veniturile nerezidenților. Dacă intenția Guvernului este într-adevăr cea declarată acum de ministră, soluția este extrem de simplă: scrieți în lege că art. 71 lit. w) nu se aplică cetățenilor Republicii Moldova. Până atunci, „Stop fals” nu este argument juridic. Legea se citește din Monitorul Oficial și din proiectul de lege, nu din TikTok.

"Bezbojnici" . O societate creștină crede în Dumnezeu, pasoșii declară jurământ de credință la ANSA. Dacă te hrănește, devine zeu.

Austeritate pentru voi, miliarde în plus pentru stat. Vasile Tofan ne explica austeritatea cu un tricou de „150 de lei”. Să nu-l primească ministrul gratis, să-l cumpere, că statul trebuie să economisească. Frumos. Aproape emoționant. Numai că atunci când ieșim din lumea tricourilor și intrăm în lumea miliardelor, povestea arată cu totul altfel. În 2021, valoarea achizițiilor publice era de 8,45 miliarde lei. În 2025 a ajuns la 17,32 miliarde. Creștere: 8,88 miliarde lei în numai patru ani. Peste 105%. Și înainte să vină cineva cu explicația comodă că „a fost inflație”, avem încă o cifră: în 2021 achizițiile publice reprezentau 3,49% din PIB. În 2025 au ajuns la 4,90% din PIB. Deci statul nu doar plătește prețuri mai mari, ci consumă prin achiziții o bucată semnificativ mai mare din economie. În 2015 statul făcea achiziții de 6,46 miliarde, în 2017 de 8,61 miliarde. Astăzi suntem la 17,32 miliarde. Cetățenii sunt tot mai puțini, dar apetitul statului pentru bani publici este tot mai mare. Iar partea și mai interesantă vine separat: numai în 2025 s-au făcut 2,38 miliarde lei achiziții publice de valoare mică prin contractare directă, adică fără procedură competitivă obligatorie. Asta reprezintă 85% din toate achizițiile publice de valoare mică. Ele sunt raportate în MTender, deci există o urmă publică, dar competiția clasică lipsește. Aici trebuie căutată austeritatea, domnilor. Nu în tricoul de 150 de lei. Când este vorba de profesori, medici, pompieri sau polițiști, ni se explică doct că resursele sunt limitate, că bugetul nu permite, că trebuie responsabilitate fiscală. Când însă statul cumpără bunuri, lucrări și servicii, robinetul se deschide larg. De la 8,45 la 17,32 miliarde lei. Austeritatea lor începe la tricoul ministrului și se termină exact acolo unde încep miliardele. Ipocrizia, de data aceasta, poate fi măsurată în lei. Sursa: Agenția Achiziții Publice, raportul anual 2025; IDIS „Viitorul”.

Am făcut aproape 4$ pe schinarea lui Șor. Unde se uită poliția?

Exploatarea imaginii copiilor pentru a spăla imaginea zoioasă a pasului. Urât și inadmisibil. Ce fac ambasadele? Dar UE?

Moldova în 3 săptămâni... În fiecare an vizitez Republica Moldova, uneori chiar de două ori pe an. După fiecare vizită îmi spun că anul viitor poate voi merge în vacanță în altă parte, mai ales că este chiar mai ieftin. Dar vine un nou an și, din nou, îmi iau familia și revin în Republica Moldova. Aici sunt părinții mei, aici sunt rudele mele cele mai apropiate, aici este casa în care am crescut și drumurile pe care am copilărit. După 10 ani petrecuți în Germania, tot acasă vreau să ajung. Sunt integrat în Germania? Da, sunt. Vorbesc limba germană, lucrez de mulți ani într-o companie germană, iar copiii mei merg la școală și la grădiniță și vorbesc germana ca niște nativi. De ce vreau acasă? Nu am un răspuns logic la această întrebare. Logica îmi spune să rămân acolo unde sunt, pentru că am stabilitate. Și nu este vorba doar despre stabilitatea financiară. În schimb, simțurile și rădăcinile îmi spun că trebuie să mă întorc. Continuare... Mlive

Diaspora este una dintre categoriile lovite direct de noile modificări fiscale propuse pentru 2027. În prezent, un nerezident fiscal care moștenește în Republica Moldova un apartament, o casă sau un teren nu are această moștenire inclusă în lista veniturilor impozabile. Proiectul pentru 2027 schimbă exact acest lucru: în Codul fiscal se propune introducerea expresă a „patrimoniului primit cu titlu de donație sau de moștenire” în categoria veniturilor obținute de nerezidenți din Republica Moldova. Cu alte cuvinte, un moldovean stabilit peste hotare și considerat nerezident fiscal poate ajunge să fie impozitat atunci când moștenește sau primește prin donație un bun în Moldova. Mai grav, în procesul de avizare s-a propus ca donațiile și moștenirile între rude apropiate să fie exceptate și pentru nerezidenți. Ministerul Finanțelor a respins propunerea. Mecanismul exact de calcul pentru un apartament sau o casă primită în natură nu este încă suficient de clar în proiect, deci nu putem spune responsabil că se va achita automat 12% din valoarea imobilului. Important: deocamdată vorbim despre un proiect pentru 2027, nu despre o lege deja intrată în vigoare.

Experta anonimă de la HotDog.