🇲🇩Nicu Popescu

După discuția despre modul în care Europa poate gestiona mai bine crizele, am trecut de la dezbatere la practică. Am participat la o simulare organizată de ECFR, împreună cu Sciences Po și Meley-s, în care am analizat cum ar reacționa Uniunea Europeană în cazul mai multor crize care ar avea loc în același timp, inclusiv atacuri hibride. Alături de foști miniștri, diplomați și experți din mai multe țări europene, am discutat despre lecțiile pe care Europa le poate învăța pentru a fi mai bine pregătită atunci când apar situații dificile și neprevăzute. Într-o perioadă în care provocările de securitate devin tot mai complexe, astfel de discuții sunt utile pentru a înțelege ce funcționează, ce poate fi îmbunătățit și cum putem reacționa mai bine atunci când timpul nu este de partea noastră. M-am bucurat, totodată, să mă reîntâlnesc cu foști colegi și prieteni, inclusiv foști miniștri de externe și afaceri europene din Portugalia și Islanda.

Cum poate Europa să gestioneze mai bine crizele într-o lume tot mai impredictibilă? Ce se întâmplă dacă apar mai multe crize în același timp și cât de pregătite sunt statele europene să răspundă? Aceste întrebări s-au aflat în centrul unei discuții pe care am avut plăcerea să o moderez la ECFR. Am discutat alături de Laurence Boone, directoare pentru Franța a Santander Corporate and Investment Banking și fost ministru pentru afaceri europene, Diana Janse, secretar de stat pentru cooperare internațională și comerț exterior în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Suediei, și Jacek Siewiera, fost șef al Biroului pentru Securitate Națională al Poloniei și în prezent cercetător asociat la Atlantic Council. În ultimii ani, Europa a fost nevoită să răspundă unor provocări succesive, de la pandemie și crize energetice până la războiul de la granițele sale. O lecție importantă este că reziliența nu ține doar de reacția la crize, ci și de capacitatea de a anticipa și de a ne pregăti pentru ceea ce urmează.

„Republica Moldova nu a pierdut timpul.” Deschiderea oficială a negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană este una dintre cele mai importante etape ale acestui proces. În ultimele luni, Republica Moldova a continuat să avanseze pe agenda de reforme, iar progresul de aici înainte va depinde de capacitatea noastră de a continua acest efort. „Când ai viziune și știi ce vrei, lucrurile care păreau imposibile sunt, de fapt, realizabile.” Am discutat despre deschiderea negocierilor de aderare, reformele care urmează și parcursul european al Republicii Moldova într-un interviu pentru RFI France. https://www.rfi.fr/ro/republica-moldova/20260615-nicu-popescu-deschiderea-negocierilor-cu-ue-este-una-dintre-cele-mai-importante-etape-ale-ader%C4%83rii-accent-pe-reforme-nu-pe-calendar

Statele membre ale Uniunii Europene au decis deschiderea primului grup de capitole de negociere cu Republica Moldova. Pentru mulți, un asemenea moment părea greu de imaginat acum doar câțiva ani. Republica Moldova era rareori inclusă în discuțiile despre viitoarele extinderi ale Uniunii Europene. Poate că de aceea merită să privim decizia de ieri nu doar prin prisma a ceea ce urmează, ci și a drumului parcurs până aici. Într-o perioadă în care vorbim atât de des despre probleme și incertitudini, este bine să observăm și lucrurile pe care această țară a reușit să le realizeze. Munca nu se oprește aici. Mai avem multe etape de parcurs și multe lucruri de făcut. Dar poate că cea mai importantă schimbare este că obiective care nu demult păreau greu de atins nu mai par imposibile.

Împreună cu Dorin Recean, am efectuat o vizită la Cartierul General al NATO din Bruxelles. Am avut discuții cu Scott Bray, Secretar General Adjunct pentru Informații și Securitate, Burcu San, Secretar General Adjunct pentru Operațiuni și Alexandre Monéger, șeful Secției Politici Cibernetice și Hibride. Am făcut un schimb de opinii privind situația de securitate din regiunea noastră, riscurile cu care se confruntă Republica Moldova și modalitățile prin care ne putem consolida reziliența în fața amenințărilor hibride și cibernetice. Într-un context regional marcat de numeroase provocări, dialogul și cooperarea cu partenerii care susțin și respectă Republica Moldova rămân esențiale pentru securitatea și reziliența țării noastre.

Pe drumul spre Uniunea Europeană există momente care schimbă direcția și momente care confirmă că direcția aleasă este cea corectă. Scrisoarea transmisă Republicii Moldova pe 3 iunie face parte din a doua categorie. Toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au confirmat că Moldova a îndeplinit condițiile necesare pentru a avansa către următoarea etapă a negocierilor de aderare, un semnal politic important și o recunoaștere a progreselor făcute în ultimii ani. Capitolul vizat este cel care stă la baza întregului proces de aderare: statul de drept, funcționarea instituțiilor democratice, justiția, combaterea corupției și capacitatea administrației publice de a implementa reforme. Este primul care se deschide și ultimul care se închide. Nimic din acest parcurs nu a fost garantat. Fiecare pas a trebuit câștigat. Prin reforme. Prin rezultate. Prin munca a mii de oameni care au contribuit, din diferite poziții, la apropierea Moldovei de Uniunea Europeană. Tocmai de aceea astfel de momente contează. În procesul de aderare, încrederea se construiește în timp. Scrisoarea din 3 iunie confirmă că Moldova continuă să câștige această încredere.

Germania vine cu o propunere care duce mai departe discuția despre extinderea Uniunii Europene. Într-un interviu pentru RFI, am discutat despre ideea de a oferi statelor candidate acces mai devreme la unele beneficii ale integrării europene, înainte de aderarea deplină. Nu schimbă regulile jocului, dar face ca lucrurile să avanseze mai repede. Concret, se discută despre: – deschiderea negocierilor pe toate clusterele cât mai curând – integrare sectorială accelerată – participare în anumite formate europene – acces mai devreme la beneficii concrete Link: https://www.rfi.fr/ro/republica-moldova/20260521-nicu-popescu-la-rfi-germania-propune-acordarea-anticipat%C4%83-a-unor-beneficii-europene-statelor-candidate-%C3%AEnainte-de-aderarea-deplin%C4%83-la-ue

La invitația fostului Secretar General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, am participat la Copenhagen Democracy Summit, o reuniune dedicată discuțiilor despre securitate și starea democrațiilor în contextul actual internațional. A fost o ocazie bună să îmi revăd prietenii și foștii colegi miniștri de externe din mai multe țări, inclusiv Jeppe Kofod din Danemarca și Miroslav Wlachovský din Slovacia, alături de activiști pentru democrație, lideri europeni, diplomați și experți din întreaga lume. Un moment special a fost premierea companiei DeepGuard din Republica Moldova, creată de niște tineri liceeni, pentru contribuția sa la dezvoltarea unor soluții tehnologice dedicate protejării democrației. Platforma dezvoltată de echipă ajută la identificarea conținutului manipulat și a materialelor de tip deepfake, într-o perioadă în care dezinformarea și atacurile informaționale devin tot mai sofisticate. DeepGuard a fost votată de participanții la summit drept una dintre cele mai bune inovații tehnologice pentru protecția democrației din Europa de Est. Felicitări, Lucian Boaghe și întregii echipe! Este important că Republica Moldova începe să fie cunoscută nu doar prin provocările sale, ci și prin oameni și inițiative care vin cu soluții concrete pentru apărarea democrației.

În seara asta, Moldova urcă pe scena Eurovision cu o piesă care vorbește despre noi, despre energie, identitate și despre felul în care știm să transformăm emoția în ceva care ajunge la oameni. „Viva, Moldova” nu e doar un refren. E o stare pe care mulți dintre noi o recunoaștem imediat. Fie că sunteți acasă sau peste hotare, în seara asta putem fi împreună pentru Moldova. Iar cei din diaspora pot susține piesa prin vot, cu numărul 01, folosind informațiile din imagine. Succes, Satoshi! Hai Moldova